Mărneni în şezătoare tradiţională la Muzeul Ţării Oaşului din Negreşti-Oaş
De 12 ani în Negrești Oaș se organizează anual, în preajma sărbătorii Dragobetelui, o reconstituire a șezătorii tradiționale din vremuri străbune. În ,,casa şezătorii’’ din incinta fermecătoare a Muzeului Ţării Oaşului a avut loc și anul acesta o șezătoare tradițională, menită să readucă în memoria tineretului o parte dintre tradițiile și meșteșugurile vechi româneşti.
Îmbrăcaţi în straie de sărbătoare, membri ai comunităţii de moţi din Marna Nouă, oşeni din Negreşti Oaş alături de interpreta si ambasadoarea folclorului oşenesc Maria Tripon şi studenţi ai Facultăţii de Litere, secţia etnologie din cadrul Centrului Universitar Nord Baia Mare s-au strâns în ,,casa şezătorii’’ din incinta Muzeului Ţării Oaşului şi au reînviat o şezătoare, adunare care ar putea fi considerată varianta tradiţională a „serii fetelor”. Această şezătoare este reconstituită an de an la lăsatu seculului de Paşti, care marchează ultima zi când se mai poate mânca ,,de dulce’’.
Femeile, îmbrăcate în costume populare complete, cu ie, zadie şi pieptar, specifice zonei moţilor, maramureşene sau a Ţării Oaşului, au dat glas cântecelor populare specifice acestui obicei, timp in care practicau meşteşuguri tradiţionale ca torsul fuiorului de cânepa şi al lânii, răştietul firului de cânepă, depănatul lânii, sau croşetatul unor obiecte vestimentare.
Gazda şezătorii, doamna Maria Tripon a întreţinut atmosfera depănând amintiri, făcând glume şi dând sfaturi tinerelor pentru relaţia ulterioară cu soacra. Voia bună a fost completată cu specificele ţâpurituri oşeneşti, cu frumoasele cântece şi jocuri păstrate cu sfinţenie de către moţii mărneni şi cu o masă tradiţională românească.
Neobosita Maria Tripon este binecunoscută şi careienilor, ultima sa prezenţă la Carei fiind în luna decembrie, la prima ediţie a Festivalului de Datini şi obiceiuri de iarnă,când a încântat publicul participant cu frumoasele colinde strămoşeşti, împreună cu colegii ei de la Grupul Flori de Cântec Românesc.
Așa cum se întâmpla și odinioară, la un moment dat, în cadrul șezătorii, și-au făcut apariția și feciorii. Nu oricum, ci însoțiți de ceterași şi rostind o urare. În mod firesc, relațiile dintre tineri se înfiripau aici, însă totul se desfășura sub supravegherea mătușilor şi bătrânelor satului. Flăcăii şi-au ales fiecare iubitele le-au dansat şi jucat cu multă voioşie.
La șezătoarea de vineri de la Negresti Oaş și-au făcut apariţia invitaţi de seamă, europarlamentarii Ioan Mircea Pașcu și Adrian Severin respectiv primarul orașului Negrești-Oaș, Aurelia Fedorca, însoţiţi de o delegaţie de la Bruxelles. Aceştia au urmărit cu atenţie şi cu o deosebită plăcere cum se desfăşura pe vremuri o şezătoare (gathering) tradiţională românească. Oşenii şi moţii le-au prezentat apoi invitaţilor, în amfiteatrul din aer liber dansuri tradiţionale zonei pe care o reprezintă.
Şezătoarea anuală din Negreşti Oaş, organizată de Casa Orăşenească de Cultură Negreşti Oaş face parte dintr-o serie de evenimente dedicate readucerii în atenţia publicului a tradiţiilor româneşti care fac parte din bogatul nostru patrimoniu cultural imaterial, având şi un scop de atragere de turişti, această practică strămoşească fiind inclusă în strategia Autorităţii Naţionale pentru Turism.
,,Este o manifestare prin care se încearcă o reconstituire a specificului satului tradițional românesc. I-am invitat astăzi pe cei din Marna, care au o bogată şi frumoasă zestre culturală, ei fiind moţi, şi pe tinerii studenţi din Baia Mare, alături de gazde, oşenii alături de doamna Maria Tripon pentru a pune în scenă o şezătoare tradiţională. Prin aceasta se urmăreşte comunicarea interculturală, fiecare reprezentând o zonă diferită a României. Şezătorile au urmărit întotdeauna scopuri practice, dar şi simbolice, iar prin intermediul acestei reconstituiri putem urmări funcţiile pe care le avea în trecut şezătoarea, de transmitere a unor învăţăminte şi lecţii importante pentru viaţa tinerelor, mai ales că aici sunt prezente tezaurul uman viu, Floarea Finta şi lelea Victoria, repere ale culturii tradiţionale româneşti. Dorim să menţinem vie această tradiţie, urmărind să transmitem tuturor acestor valori şi tinerei generaţii’’, a declarat directoarea Casei de Cultură Negreşti Oaş şi organizatoarea evenimentului, prof. Natalia Lazăr.
Prin intermediul şezătorii, cele trei comunităţi au putut să se cunoască şi să împărtăşească din cunoştinţele lor, să se împrietenească, iar studenţii Facultăţii de Etnologie împreună cu profesoara Suiogan care i-a însoţit, fascinaţi de obiceiurile şi tradiţiile comunităţii din Marna, au programat o cercetare etnografică la faţa locului.
AnaMaria Roman
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr
comentarii
de Tiberiu Vanca la 21 februarie 2015 - 20:50
Ceea ce s-a întâmplat la Negreşti a fost un spectaol regizat, o reconstituire a obiceiului fanion de spiritualitate a satului român. De ce a fost nevoie de o reconstituire sau mai exact de o aducere aminte, răspunsul este simplu, pentru că obiceiul este mort, sau mai delicat spus pentru că nu se mai produce spontan. Este foarte frumos că oamenii își aduc aminte, dar este din cale afară de rău faptul că o astfel de datină, una în care s-a circumscris spiritualitatea ţărănească, nu se mai produce din iniţiativa sătenilor, şi că acolo nu se rostesc ghicitoril, cimilituri şi nu se mai produc acte de spiritualitate spontană cu specific țărănesc. Iată de ce vestea de la Negreşti seamănă cu un priveghi, sau cu un prohod a ceva ce a fost viu şi care nu mai are nici o şansă de a reintra în circuitul natural al vieţii ţărăneşti. Ştirea nu m-a bucurat cât mi-a indus o extrem de mare durere.
de roscuta la 21 februarie 2015 - 21:16
sa hii domnule sanatos si la minte si la trup dara noi la marna in hiece joie am tinut sezatoare si tare va poftim sa viniti si sa ne vedeti cum ne adunam si ce facem aicine
de Horia Mărieș la 21 februarie 2015 - 22:14
@roscuta la 21 February 2015 – 21:16
Aș veni și eu într-o joie din această viață, chiar și neînvitat.
Sper să mai și apuc.
de Cristi la 21 februarie 2015 - 22:21
Cu un respect fata de interventiile d-lui pr, trebuie sa o felicit cu multa caldura pe „roscuta”. D-le pr Tiberiu Vanca sper sa raspundeti invitatiei si sa poftiti pe la noi. Anuntati-va la venire ca sa va strang mana si sa va intreb una-alta. Urmaresc cu atentiile interventiile dumneavoastra.
de Lucaceniul la 21 februarie 2015 - 23:18
tare sunteti frumoase si mandre! da si feciorii marneni si sa traiti la multi ani si sa mai faceti cat de multa claca ca bine va sta!!!!
sanatate sa aveti si voie buna!
de oana la 22 februarie 2015 - 07:59
Superbe costume! Minunata oameni!
de ioana la 22 februarie 2015 - 22:18
Viorica Tomai un om cu suflet mare care acopera un sat intreg. Felicitari tuturor participantilor. Foarte frumos. Carcotasi tot timpul vor exista. Doamne ajuta cum zice Viorica si mergeti mai departe in perpetuarea datinelor.
de anonim la 23 februarie 2015 - 17:43
Frumos, dar ideea originala le apartine celor de la Scarisoara Noua, mai exact d.nei inv Jurj Rodica. Apreciez acest lucru dar fiecare sat/grup ar trebui sa vina cu ceva nou, original…
de marna la 23 februarie 2015 - 18:39
draga anonima dapoi matale nu esti romanca ?
sezatorile nu sunt idei originale ci ele sunt traditii8 milenare ale poporului roman si deci nu este…noutate ca sa faceti reclama gratis pentru invatatoarea preferata din scarisoara!
ceva mai original nu ai gasit ca sa iesi din anonimat? roade invidia? mereti si voi la sezaatoare ca nimeni nu va interzice!
bravo marnenilor ca stiu sa faca treaba buna!
de scărişoara la 23 februarie 2015 - 18:42
bâtea vânt de la oradea via scărişoara către sătmar pentru moţu vopsit….
de ioana la 23 februarie 2015 - 22:24
Conteaza prea putin cui apartine ideea. Sunt reprosuri prostesti. Suntem in postul pastelui suntem cu toti crestini mai bine ne-am sprijini
de petreus la 23 februarie 2015 - 22:33
dapai zina cucoana anonima si fa si tu sezatoare ca ieste loc sub soare pantru tati romanii nu numa pantru scarisoara noua ca nu cred ca rodica te pune sa scrii bazaconii deastea.. oieguta ieste pliuna si pantru musafiri ,haida si te veseleste si tu cu noi si adaua si pa rodicuta ceia frumusica. . bine marneniii nota 10 cu ceataris!
de motul la 23 februarie 2015 - 23:07
felicitari marnienilor! sezatoarea ii de cand ii lumea, ideea punerii in scena e de cativa ani, se datoreaza unei persoane (mai ales) si scarisoarenilor, ar trebui lasata in pace si exploatata de catre initiatori pt a nu ne prezenta la un spectacacol cu aceeasi idee… un sfat ar fii sa gasiti o alta ideea. bafta!
de onet la 23 februarie 2015 - 23:40
lasa hinule si nu mai invrajbi lumea ca stim cine esti si pe cati bani scrii ,,auzi,,punere in scena la sezatoare,,,,de parca ar fi piesa de teatru,,,te faci de ras si dk covacillul si fotbalistu te plateste sa scrii
de roman la 24 februarie 2015 - 07:25
Dragi marneni, dragi scarisoreni, dragi…anonimi…chiar nu e nevoie de comentarii rautacioase, prin toate activitatile intreprinse s-a incercat a aduce impreuna moții, și nu numai. Domnule petreus, scărișorenii au băut cu mărnenii din aceeași oieguță, au participat la sărbătorile moților la Marna, la Cluj, la Gelu, Ianculești…indiferent de unde a bătut vântul și s-au simțit foarte bine cu oameni care chiar au făcut ceva… TRĂIASCĂ DUHUL LUI IANCU!!!
de sadoveanu la 24 februarie 2015 - 08:41
obiceiurile romanesti sunt cele mai frumoase si mai bine pastrate de popor.