Pagina principala / Eveniment, Stirea Zilei / ÎPS Andrei Andreicuţ, Părintele Mitropolit şi PS Iustin Sigheteanul au devenit Membrii de Onoare ai Despărţământului ASTRA Carei

ÎPS Andrei Andreicuţ, Părintele Mitropolit şi PS Iustin Sigheteanul au devenit Membrii de Onoare ai Despărţământului ASTRA Carei

La 167 de ani de la Marea Adunare de la Blaj, de pe Câmpia Libertăţii, Despărţământul ASTRA Carei a organizat un simpozion cu titlul “Andrei Şaguna şi Revoluţia de la 1848-1849”, dedicat celui care a fost primul preşedinte al ASTRA.

Arhiereul transilvănenilor, Andrei Şaguna , a adunat din nou laolaltă , peste veacuri, comunităţile  de români din zona Careiului. Asupra acestora s-a revărsat binecuvântarea IPS Andrei Andreicut, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului si a  PS Părinte Episcop Iustin Sigheteanul de la Episcopia Maramureşului si Sătmarului.

Au mai onorat cu prezenţa  acad. Emil Burzo, preşedintele filialei Transilvania a Academiei Române, acad. Marius Porumb, directorul Institutului de Artă şi Arheologie din Cluj-Napoca, Prefectul dr.Eugeniu Avram, artistul plastic Zoe Porumb, prof.univ.dr.doc. Ioan Condor, preşedintele  Societăţii  “Avram Iancu”  Bucureşti, dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene “Petre Dulfu”  Baia Mare, dr. Vasile Lechinţan de la Arhivele Naţionale Cluj-Napoca, dr.Ioan Lăcătuşu directorul Centrului de studii Europene Covasna-Harghita, lt.col. Mihai Moisa de la  IJJ Satu Mare, Liviu Marta, director Muzeul Judetean Satu Mare, prof. Natalia Lazăr , director al Muzeului Tari Oasului,ec.Ioan Costescu, presedintele Asociatiei Codrenii. Din partea Primăriei municipiului Carei nu a fost niciun reprezentant.

Momente memorabile şi emotionante au avut loc  vineri 15 mai 2015, în sala Cavalerilor din Castelul Karolyi din Carei.

Inalţi ierarhi, academicieni şi profesori universitari, prefectul judeţului,istorici si directori de institutii au luat parte la simpozionul “Andrei Şaguna şi Revolutia de la 1848-1849”, în semn de mare respect pentru arhiereul rămas  în conştiinta neamului ca un dangăt de clopot uriaş care a trezit din amorţire conştiinţe şi destine, a redat speranţe şi vigoare, a pus plugul în brazdă şi a desţelenit ceea ce ameninţa să devină o pârloagă.

La intrare, toţi participanţii au fost întâmpinaţi de organizatori care le-au prins în piept un ecuson realizat special pentru acest eveniment important.

Lucrările simpozionului au debutat cu Imul National, apoi a urmat  binecuvântarea Părintelui Mitropolit,IPS Andrei Andreicuţ, iar corul ASTRA Careiana a intonat imnul Astra Carei.

Preşedinta Despărţământului ASTRA Carei, ing.Daniela Ciută a făcut oficiile de gazdă, prezentând şi salutând înalţii oaspeţi.

Prima luare de cuvânt a aparţinut  Părintelui Mitropolit,IPS , Andrei Andreicuţ , aflat pentru prima dată la  o manifestare culturală din  judeţul Satu Mare, la invitaţia Despărţământului ASTRA Carei . IPS Sa şi-a manifestat deopotrivă bucuria sufletească că este aici, la Carei, la  această festivitate a Asociaţiunii ASTRA, în amintirea zilei de 15 mai 1848, de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, unde era adunată toată floarea intelectualităţii din Transilvania.

,,PS. Voastră, domnule Prefect, domnilor academicieni, doamna preşedinte a Despărţămantului Astra Carei, preacucernici şi preacuvioşi părinţi şi onorată asistenţă, vă mărturisesc că m-am decis cu greu să vin la această întrunire, care este foarte importantă, dar fiecare dintre noi avem foarte multe de făcut. Dar totuşi, după ce a insistant doamna preşedinte, după ce a insistat domnul acad. Marius Porumb şi la urmă, dupa ce a insitat PS Sa, episcopul, m-am decis să vin!

Pomenea doamna preşedinte că această festivitate are loc într-o zi importantă, 15 mai, aniversarea a 167 de ani de la Adunarea Naţională de la Blaj, la care Andrei Şaguna, încă nefiind hirotonit episcop, dar conducea Episcopia de la Sibiu, a fost un om deosebit şi avea doar 40 de ani. Mai încoace, când va deveni episcop, mitropolit,i va avea mare grijă de românii din Transilvania. La  100 de ani de la naşterea lui, a fost redactată o carte foarte elegantă  şi bine scrisă, intitulată ,,Andrei Baron de Şaguna’’. Şi această carte începea cu un fragment din Sf. Scriptură, pe care vi-l citesc şi eu acuma. Epistola către Evrei, din cap.13, versetul 7  ,, Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviţi cu luare aminte cum şi-au încheiat viaţa şi urmaţi-le credinţa.’’

Lucrul acesta vrem să-l facem şi noi astăzi, când încă o dată ne amintim de Sf. Andrei Şaguna. Acum dacă ar fi să dăm o definiţie Astrei, sigur că o căutăm în cărţi! Un om deosebit, prof. Valer Moca a alcătuit o lucrare de doctorat dedicată Astrei, intitulată ,,Astra şi societatea’’. Şi el dă o definiţie Astrei şi zice aşa ,,ASTRA a fost expresia capacităţii societăţii româneşti de a mobiliza în perioade distincte, într-un cadru privat, propriile mijloace pentru scopul ameliorării unor stări culturale, biologice şi economice. Rolul Asociaţiunii este reglat mai degrabă  de intenţia certă că în lipsa ei, toţi parametrii cărora li s-a acordat importanţă în această lucrare, ar fi fost diminuaţi cu câteva grade.

Acum aşa cum pomenea doamna preşedinte, Asociaţiunea s-a constituit la 23 octombrie 1861 şi primul ei preşedinte a fost Andrei Şaguna, primul ei vicepreşedinte, canonicul  Timotei Cipariu şi primul ei secretar, prof. George Bariţ. Cum bine ştim, a urmat Marea Unire. Şi după ce Marea Unire s-a realizat, cei ce şi-au dat seama cât de important este acest lucru, vorbeam cu episcopul venind încoace că a fost marea binecuvântare a lui Dumnezeu ca noi, românii să ne găsim acum toţi în aceeaşi ţară. Cu sincopa din Basarabia, dar cine ştie când se va întâmpla şi asta!

Deci, după ce Astra a militat pentru Unirea cea Mare, unul dintre astrişti, împătimit de dragostea faţă de ţară şi al cărui glas  îl redă Ion Agârbiceanu, zice aşa, din cartea ,,Două iubiri’’, prima dintre iubiri pentru acest personaj, este Astra şi i se adresează ,,Ştii cât a dorit să te văd acuma aşa cum eşti acuma. Cu toate lanţurile sfărâmate, să străluceşti în dreapta ta frumuseţe şi tinereţe, credeam că voi la însângeratele tale picioare adoratorii veniţi să te vadă, să te admire, să te cunoască, să te iubească, credeam că se va face o linişte de biserică de jur împrejur şi tu vei fi alta! Din păcate şi atunci, după Marea Unire,ca şi acum, policitianismul încurca tot. Şi continuă Ion Agârbiceanu, şi iată, în jurul tău sunt lacrimi şi alergare, oamenii se bat pentru lucruri trecătoare şi veşnica frumuseţe şi veşnica avuţire, e dată uitării…’’

Acum s-a pus şi întrebarea după Marea Unire, dacă Astra mai e oportună. Cu siguranţă, Astra este oportună! Din multe  activităţi pe care le-a organizat, eu poate că sunt subiectiv, dar cred că nu greşesc, mă opresc la una din ele şi citesc tot din cartea asta minunată. În 1923, se organiza la Cluj o festivitate închinată marelui sărbătorit de astăzi. Şi la festivitatea aceea a participat Casa Regală şi cu toate personalităţile intelectualităţii din România. Şi vă dau un fragment. ,,Cea mai însemnată serbare comemorativă a Asociaţiunii prilejuită de semicentenarul morţii a lui Andrei Şaguna a avut loc în 29 iulie la Cluj, în Aula Universităţii. Momentul central l-a constituit discursul lui Ioan Lupaş, academician, asupra personalităţii celui care istoricul îl considera, subliniez ,,bărbatul providenţial al naţiunii’. Îl vedem pe Andrei Şaguna în imaginea care a fost mai dinainte şi ni se pare că e bătrân. Andrei Şaguna a trăit numai 65 de ani. Dar în aceşti ani a făcut mai multe decât alţii în sute şi sute de ani.  Şi Andrei Şaguna şi Avram Iancu şi Timotei Cipariu şi celelalte personalităţi de la Blaj şi tot ce s-a spus acolo, mă opresc numai la o singură frază, pe care a spus-o Avram Iancu, şi cu asta voi încheia alocuţiunea mea ,,Singurul  dor al vieţii mele a fost să-mi văd naţiunea fericită! Hristos a înviat!’’

Alocuţiunea IPS Andrei Andreicut a ajuns  direct la inima ascultătorilor care au aplaudat minute în şir.

In semn de mare consideraţie şi de mare respect , preşedinta Despărţământului ASTRA Carei a solicitat permisiunea  Părintelui Mitropolit de a-i acorda titlul de Membru de Onoare al ASTRA Carei, asigurându-l că la Carei, Despărţământul Astra îşi va duce la îndeplinire ceea ce şi-a propus pentru a menţine tradiţiile şi cultura poporului român.

Propunerea a fost  acceptată de Înalt preaSfintia Sa şi astfel, tânarul despărţământ careian este binecuvântat cu un ales  Membru de Onoare .

Lucrările simpozionului au continuat cu alocuţiunea PS, Episcopul Iustin Sigheteanul.

,, ÎPS voastră, doamnă preşedinte, domnule prefect, domnilor academicieni,  prestigios auditoriu, este un moment important din activitatea despărţământului Astra Carei pentru că s-a organizat acest simpozion! Şi este o bucurie şi suntem fericiţi că IPS sa a găsit o fereastră în agenda sa şi îi mulţumim pentru aceasta, ca să fie împreună cu noi. De altfel, şi la Blaj, Sălajul, Clujul, Sătmarul, erau împreună, şi o felicităm pe doamna preşedinte!

Vreau să spun din suflet că atunci când suspinul unui neam ajunge la Dumnezeu, Dumnezeu doreşte să se întrupeze sufletul acelui neam într-o personalitate uriaşă. Printre aceştia au fost Ştefan, Avram Iancu, Constantin Brâncoveanu, Eminescu, Enescu, şi desigur Andrei Şaguna. În această întrupare a năzuinţelor unui neam se vede în toată lucrarea de istorie a acestui neam. Despre Andrei Şaguna şi activitatea sa s-au scris multe lucruri, pănă la urmă Andrei Şaguna a fost pentru românii din Transilvania, ceea ce au fost etnarhii pentru creştinii din Constantinopol, când a fost cucerit de turci. Etnarh, cuvânt de origine greacă însemnează conducător a unei comunităţi etnice dintr-o zonă saun teritoriu aparţinând chiar unui imperiu. Patriarhul Constantinopolului a fost etnarh după căderea Constantinopolului la 1453. Deci eu erau atât conducători religioşi, cât şi conducători politici. Andrei Şaguna chiar dacă n-a fost, în imperiul Roman a fost recunoscut acest lucru. Chiar dacă în Imperiul Austro-Ungar n-a fost recunoscută această calitate, Andrei Şaguna a avut această calitate şi lucrul acesta s-a văzut din felul în care s-a raportat la poporul său. A fost conştient că nu se poate obţine neatârnarea ţării sale decât prin cultură,  unitate şi credinţă. Prin unitate naţională în şi prin rezistenţă prin cultură şi prin credinţă! Şi acest lucru l-a făcut din momentul în care el a  devenit conducătorul şi mai ales prin autoritatea pe care a avut-o după ce a devenit ierarh al Bisericii  din Transilvania. Revenind pe plaiurile noastre, aş vrea să spun că am găsit cu bucurie faptul că un document spune că a preasfinţit biserica din Lăschia, din  protopopiatul Lăpuş şi două protopopiate din zona Băii Mari, Chioar-denumit Ţinutul de Piatră şi Lăpuşul ţineau de Sibiu, care avea 42 de protopopiate. Şi acum, ca să trec în actualitate, a înfiinţat, conştient de ceea ce însemnează promovarea culturii, a graiului românesc şi a credinţei strămoşeşti a înfiinţat filiala ASTRA la Lăpuş şi la Chioar şi peste 100 de şcoli profesionale. În acestea se învăţau limba română, abcedarul în limba română şi  se învăţa dragostea de neam şi ţară şi se promova conştiinţa apartenenţei românilor din cele din cele trei provincii. Şi pentru tot ce a făcut el, la frumoasa lui statură pentru activitatea lui şi pentru rolul lui în istoria din Transilvania, Biserica Ortodoxă Română   i-a aşezat în jurul creştetului său ceea ce avea dinainte, aura de sfânt.’’

In semn de preţuire şi acelaşi înalt respect,  preşedinta a Despărţământului Astra Carei, Daniela Ciută, i-a solicitat PS Sale, Iustin Sigheteanul îngăduinţa de a-l coopta în cadrul Asociaţiunii ASTRA Carei ca Membru de Onoare, fapt acceptat de ierarh.

Despărţământul ASTRA Carei se poate mândri de acum cu o pleiadă de Membrii de Onoare personalităţi de notorietate în domeniile lor, fapt ce va obliga astriştii careieni la continuarea activităţilor lor  cu aceiaşi dăruire şi implicare.

Discursul Prefectului dr.Eugeniu Avram a scos în evidență importanţa istorică a Adunării Naţionale de la Blaj din timpul revoluţiei de la 1848, adunare in   care românii ardeleni şi-au expus revendicările naţionale, politice, religioase  şi sociale prin care naţiunea română majoritara să aibă aceleaşi drepturi ca şi celelalte naţiuni conlocuitoare.

O alta prezenţă de marcă la acest simpozion a fost cea  a preşedintelui Filialei Transilvania a Academiei Române, acad. Emil Burzo. Domnia sa  a mai fost prezent la Carei şi în data de 25 Octombrie 2014,când a depus o coroană de flori la Monumentul Ostaşului Român împreună cu acad. Marius Porumb.

Vineri, 15 mai 2015, acad. Emil Burzo  l-a prezentat pe Andrei Şaguna ca  reformator al învăţământului românesc, care a stat la baza dezvoltării intelectualităţii din Transilvania,şi care a contat pe mai departe în mişcările revoluţionare de la 1848-1849.

Scurte momente artistice au fost asigurate de recitatorii Marcel Ursan din Ianculesti, elev la Scoala Vasile Lucaciu , de Tineghe Mara din Lucaceni satul urmasilor lui Vasile Lucaciu şi Roxana Mihaly din Moftin, elevă la Liceul Teoretic Carei.  Aceasta din urmă a fost recompensată pentru recitarea Doinei lui Mihai Eminescu , cu material documentar oferit de preşedintele Asociaţiei Codrenii, ec. Ioan Costescu.

Toţi vorbitorii, precum şi cei care au asigurat momentele artistice, au fost recompensati de Părintele Mitropolit, IPS Andrei Andreicuţ cu câte o carte şi o iconiţă  sfintită, în semn de apreciere pentru efortul depus.

Directorul Centrului de Studii Europene din zona Covasna Harghita, dr. Ioan Lăcătuşu a rostit o alocuţiune în care a afirmat că ,,deoarece între Carei şi zona Harghita- Covasna  sunt multe similitudini din punct de vedere al caracteristicilor demografice, istorice şi contemporane, trebuie să ne ţinem aproape, să ne cunoaştem şi să colaborăm. Înainte ca sudul şi nordul să-l canonizeze pe sfântul Andrei Şaguna, în ţară a avut loc o mişcare extraordinară şi apropo de origine aromână a lui Andrei Şaguna, s-au publicat numeroase cărţi despre Andrei Şaguna, studii ca de exemplu “Eminescu despre Şaguna”, “Nicolae Iorga despre Andrei Şaguna” , perle de gândire şi de apreciere ale unor personalităţi, care în epoca respectivă aveau deja o imagine desosebită.

Nu a fost omis nici faptul că autorităţile maghiare refuză să aprobe o amplasare a bustului lui Andrei Şaguna în localitatea Jula de pe teritoriul Ungariei. Similitudinea deciziilor  administraţiei maghiare cu cea din municipiul Carei a fost remarcată de preşedinta  Despărţământului ASTRA Carei, care a scos în evidenţă faptul că nici bustul lui Mihai Eminescu, poetul nostru naţional nu este acceptat a fi amplasat pe teritoriul oraşului Carei din România.

Dr. Ioan Lăcătuşu a prezentat câteva aspecte privind implicarea ierarhului Andrei Şaguna în desfăşurarea Revoluţiei de la 1848, pe ,,conducătorul Adunării Naţionale de la Blaj, al delegaţiei de la Viena,care trimitea o sumedenie de petiţii, de circulare, de memorii către reprezentanţii ţării, pe care îi îndemna să trăiască în pace, în armonie toate naţionalităţile,  insistând pe îndemnul ,,Mângâiaţi poporul, conduceţi-l cu mult respect!’’

Dr. Vasile Lechinţan de la Arhivele Naţionale din Cluj Napoca a făcut prezentarea unor aspecte despre participarea românilor  şi maghiarilor  în Revoluţia de la 1848. Dânsul a făcut referire  si la  catene, lanţurile din  perioada Revoluţiei  de la 1848, în care românii,  apar ca fiind contra libertăţilor şi demnităţilor personale. Spre bucuria asistenţei, a mai precizat că  exista persoane de  la Institutul de Istorie care se ocupă cu scoaterea la lumină a atrocităţilor de atunci pentu că ,,numai aşa poţi construi o naţiune,  aplecându-te asupra adevăratului mers al evenimentelor de atunci.’’

Academicianul Marius Porumb,Membru de Onoare al Despărţământului Astra Carei împreună cu artistul plastic Zoe Vida Porumb, încă de la  reînfiinţare, a adus in faţa auditoriului aspecte inedite despre Andrei Şaguna.

,,Andrei  Şaguna este una dintre personalităţile esenţiale şi importante ale neamului nostru, care a susţinut  cultura românească, el având la rândul lui, o vastă cultură şi fiind un poliglot şi studiind la Budapesta, fapt pentru care cunoştea bine realităţile din acea epocă şi pentru care dorea ca românii şi ungurii să aibă o relaţie bună, chiar frăţească. Nu întâmplător a fost ales Şaguna conducător al Adunării de la Blaj pe Câmpia Libertăţii de  la Blaj din partea celor două biserici româneşti. Românii au o sfântă treime, Transilvania, Moldova şi  Ţara Românească, iar Transilvania nu este o provincie multiculturală, ci ea are mai multe naţionalităţi, care trebuie să trăiască în  bune relaţii, ca fii a unei singure ţări care se cheamă România.’’

Un reprezentant de seamă al şcolii careiene, absolvent al fostului liceu ,,Vasile Lucaciu’’,  prof. univ. Dr. Ioan  Condor  a vorbit  şi în calitate de preşedinte al societăţii ,,Avram Iancu’’, filiala Bucureşti.

,,… pentru că şi eu sunt din zona Careiului, mă bucur că am reuşit să ajung la acest important eveniment. Sunt onorat să fiu aici alături de voi, la Carei, care a fost, este şi va fi întotdeauna pământ românesc,  udat, nu de puţine ori  cu lacrimi şi cu sânge.

Doamna preşedinte a Despărţământului Carei alături de colaoratorii săi,  au fost foarte bine inspiraţi ca la 15 mai să aibă loc omagierea marelui cărturar, mitropolit, academician, cu rol important alături mulţi alţii la înfătuirea Revoluţiei de la 1848-1849. Mă bucur că s-a reînfiinţat acest Despărţământ Astra la Carei şi ce ne lipseşte? Să fim uniţi! Biserica, alături de stat, fiecăruia să-i dăm ce i se cuvine, ca şi noi să fim respectaţi, iar dacă vom fi uniţi vom fi învingători şi vom trece peste toate piedicile din drum.’’

Finalul a aparţinut  domnului  Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene Baia Mare, care  felicitat Astra Carei pentru activitatea pulsantă pe care o întreprinde, afirmând  că avem misiunea de a fi apostoli ai sufletului şi istoriei neamului românesc, iar pentru asta trebuie să fim solidari unii cu alţii şi să ne avem bine unul cu altul:

,,Dragii mei, ştiţi, nu ştiţi, vreţi, nu vreţi, azi aţi intrat într-o lecţie de istorie. Credeţi, nu credeţi, îmbrăţişaţi sau neîmbrăţişaţi, azi v-am văzut pe toţi într-o frumoasă postură, de apostoli. Apostoli  a ce şi apostoli de-ai cui? Apostoli ai sufletului românesc şi apostoli ai istoriei române, aşa îndurerată precum a fost şi este şi apostoli ai cauzelor, care au fost, care mai sunt şi vor  rămâne pentru că şirul bătăliilor  nu se termină niciodată. Astra, această minunăţie instituţională, aceea care ne-a fost hărăzită a o avea atunci când nu mai aveam nici un fel de speranţă, căci toată speranţa adunată acolo, pe Câmpia Libertăţii, trecută printr-o perioadă de măsuri liberale, a căzut, şi iată că la 1861 a venit ideea generoasă. Fără idei mari, nu se pot face lucruri mari! şi Astra a fost una dintre cele mai mari idei care a călăuzit sufletul românesc,idei la fel de mari, şi nu se pot constitui ierarhii, ca înfiinţarea Academiei Române, peste 6 ani, în 1867, care precedat-o Astra prin statute şi prin clădirea de tip academic în interiorul Astra. Deci o idee mare, făcută cu oameni mari, şi vedeţi PS voastră cum m-aţi inspirat când aţi zis că atunci când este durerea mai mare, atunci găseşte Dumnezeu ocazia şi pune acolo pecete de destin. Şi astăzi trebuie să vă gândiţi, după câte lucruri frumoase s-au găsit aici, că pe fiecare dintre noi se pune o anumită pecete de destin. Am venit  din Germania azi noapte  şi o să vă spun de ce  am venit mai devreme de acolo. Pentru că m-am enervat, pentru că aveam impresia că tebuie să stau două zile în muzeul din Gutenstein şi nu am putut să satu decât o zi, întrucât la biblioteca de acolo, unde sunt 83.000 de volume, jumătate sunt în limba germană, şi jumătate în limba maghiară şi română. Iar cele care sunt în limba maghiară, 80% sunt iredentiste şi revizioniste şi la originea lor stă Academia Maghiară, iar academia noastră stă cuminte, publică scrieri şi stă cuminte pentru  că noi, nu ştiu ce e cu neamul ăsta, n-a m ştiut purta decât războaie drepte, n-am ştiut decât să ne apărăm, că n-am ştiut a ne apăra decât vorba lui Petre Ţuţea, care se întreba decât de ce nu am făcut şi noi imperii.

V-aţi asumat aşadar astăzi  rolul şi misiunea de apostoli, dar oare trebuie să vă explic de unde derivă misiunea de apostol? Nu ştim noi de ce uneori facem ceva împotriva uneori chiar a voinţei noastre. De ce acestă distinsă şi frumoasă doamnă, astăzi când toată lumea vrea să facă bani, ea vrea să facă istorie şi cultură. … banul este ,,ochiul dracului’’ se spune..

Uitaţi-vă prin orice manual, şi de literatură, şi de istorie, niciunul dintre cei care au fost bogaţi, nu au rămas, uitaţi-vă în istoria lumii, credeţi  că nu au fost mari bussinesmani în imperiul Roman, ce a rămas după. Veţi rămâne cu  memoria dvs. marcată de toate zilele pe care le-aţi petrecut la manifestări ca aceasta, în care sufletul se încarcă! Noi avem  o baterie, este localizată în atriul stâng, acolo e bateria inimii. Şi iată acum, să ne aducem aminte şi de Şaguna şi de Bărnuţiu ,,ţineţi cu poporul ca să nu rătăciţi!’’ Aţi întâlnit vorbă mai frumoasă decît asta? Spuneţi-o tuturor policitienilor, care ţine cu poporul? Uitaţi-vă la Angela Merkel, cât de modestă e, în ce casă trăieşte ea. Sper să fie aşa şi la noi, mai ales că avem preşedinte neamţ. De aici înainte să avem politicieni care să fie modeşti precum Merkel.

Vă mai spun că trebuie într-adevăr, că trebuie duse mai departe minunăţii, aşa cum  faceţi această construcţie. Mă duc  şi eu la Astra, eu mi-am schimbat destinul, mi-am schimbat teza de doctorat din sociologie şi mi-am făcut-o în filologie pentru că profesorul Gheorghe Pop de la Baia Mare a zis mai, tu eşti apostol al neamului românesc prin ce faci tu aici la bibliotecă. .. am scris o carte, pe care Academia a  şi premiat-o şi Astra de atunci m-a marcat.  Trebuie făcute lucruri frumoase şi pe gustul inimii oamenilor.

Am vrut să vă spun că mi-e drag să vă văd aşa şi să nu uitaţi chiar şi ce a spus Pitagora ,,numai înţelepţii se solidarizează, noi ceilalţi trebuie să ne solidarizăm. El care era cel mai înţelept ne  cultiva nouă solidaritatea, solidaritatea în credinţă, solidaritatea în putinţă, solidaritatea în simţire, solidaritatea în iubire şi mă bucur că azi am putut să fac o declaraţie de dragoste pentru Asociaţiunea Astra, aici la Carei, unde este cea mai pulsantă activitate frumoasă care se ridică acolo la Blaj, acolo spre Iaşi, spre alte incinte, iar neamul ăsta nu   o să moară niciodată,chiar dacă instituţiile plătite din banii statului nu vor face aproape nimic, câtă vreme mai există atâta voluntariat. Că-l văd aici pe Voicu Şichet care scoate ,,Eroii Neamului’’ şi lui nu-i dă nimeni bani pentru asta, şi câţi mai sunteţi dintre dvs. aşa pentru că nu puteţi să faceţi altcumva pentru că aşa vi se mişcă sufletul în vene. Şi  nu au decât aristocraţii şi ierarhii puşi pe funcţii care nu vor sau se declară neputicincioşi, că noi ne declarăm foarte putincioşi şi noi mărtuirisim că nu ne oprim!’’

Corul ASTRA Careiană, Cazacu Ştefania, eleva Denisa Vasile de la Liceul Teoretic   şi grupul de moaţe din Marna Nouă au avut interventii muzicale pe parcursul lucrărilor simpozionului, apreciate la scenă deschisă.

Manifestările zilei de 15 mai de la Carei s-au încheiat cu un protocol la care au luat parte toţi cei prezenţi.

Organizatorii aduc calde multumiri pentru sprijin Directiei de Cultură a municipiului Carei, Poliţiei Municipale , Jandarmeriei şi societăţilor SC ABRA-COM SRL, Crama Murfatlar  si Asociatia Colonia Motilor Ianculesti pentru întreaga susţinere financiară asigurată precum si partenerilor media Radio Transilvania Carei, Informatia Zilei Satu Mare şi Buletin de Carei.

Buletin de Carei

comentarii