Sfântă Cuvioasă Parascheva, roagă-te pentru noi!

• publicat la: 14 October 2020
Sfântă Cuvioasă Parascheva, roagă-te pentru noi!

Cu sau fără acordul actualului guvern, Sfânta Parascheva este celebrată și în acest an de creștinii ortodocși. Sărbătoarea este marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox. Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a născut în satul Epivata din Tracia, nu departe de Constantinopol, și a trăit în prima jumătate a secolului al 11-lea.

A fost crescută de părinţi în frică de Dumnezeu şi în deprinderea faptelor bune creştineşti, dar mai ales în deprinderea rugăciunii, a postului şi a milosteniei.

Mergând la Ierusalim să se închine Sfintelor Locuri ale Pătimirilor Domnului a trecut prin pustia Iordanului şi aflând o mănăstire de fecioare a intrat într-însa pentru a aduce laude lui Dumnezeu. După mulţi ani petrecuţi în acea mănăstire, pe când avea 25 de ani, s-a întors în patria sa unde a mai trăit încă doi ani în post şi rugăciune, apoi şi-a dat obştescul sfârşit. În anul 1235, moaștele sfintei au fost luate de împăratul Ioan Asan al II-lea, al românilor și bulgarilor (1218-1241), și au fost așezate cu cinste la Târnovo. În 1396 au fost strămutate la Belgrad, apoi, în 1521, au fost aduse la Constantinopol. Voievodul Vasile Lupu (1634-1653) le-a adus din Constantinopol la Iași, în anul 1641, la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi”.

Sfânta Paraschiva, copilă fiind, îşi dădea hainele ei noi, frumoase, fetiţelor celor mai sărace, iar ea se îmbrăca în zdrenţele acelora.
La întrebarea: „De ce făcea Sfânta aceasta?”, răspunsurile vor fi fără excepţie astfel: „Era generoasă”; „era bună la suflet”; „era milostivă”.
Dar va lipsi un răspuns pe care vi-l spunem noi: Pentru că odată,într-un moment când ea va fi gata să fie dată pieirii, aceste zdrenţe o vor salva.
Pe la 1393, turcii asediază Târnovo, capitala Imperiului Româno-Bulgar, unde corpul sfintei se găsea, adus de împăratul Ioan Asan al II-lea. Grigore Ţamblac, contemporan al evenimentelor şi originar din Târnovo, relatează: „Când toate cele ce erau de bun preţ se aduceau de pretutindeni în cetatea cea supusă înaintea feţei cuceritorului, aduse au fost şi cinstitele moaşte, dezbrăcate de podoabele cele preţioase şi învelite în nişte trenţe sărăcăcioase. Le-a cerut şi le-a dobândit de la sultanul stăpânitorul Moldovlahiei carele domnea peste oraşele de la Dunăre şi a dus la sine această comoară.” Domnul nu era altul decât Mircea cel Bătrân, iar acesta era primul popas al Sfintei Paraschiva pe pământul românesc din nordul Dunării.
Dacă în faţa sultanului Sfânta ar fi fost adusă împodobită, el cu siguranţă ar fi luat-o, i-ar fi reţinut aurăriile şi pietrele preţioase, iar trupul i l-ar fi ars. Văzând-o însă atât de prăpădită, i-a cedat-o bucuros Voievodului Mircea, mirându-se desigur la ce i-o trebui.

Ziua Sfintei Parascheva este marcată de o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții.  Se spune că Sfânta Parascheva a făcut nenumărate minuni, a vindecat şchiopi, surzi, ciungi, ologi şi tot felul de boli, chiar şi cele mortale. Sfânta Cuvioasa Parascheva este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei, iar ziua de 14 octombrie, când este hramul, transformă Iaşiul în cel mai mare centru de pelerinaj din România.

În gospodăriile de la țară, se aprind focuri, oamenii dorind astfel să îndepărteze spiritele rele. Ciobanii consideră că iarna care urmează va fi una grea dacă oile dorm îngrămădite și blândă dacă acestea stau răsfirate.

Se mai spune și că dacă de Sfânta Parascheva nu este o zi ploioasă, iarna va veni mai repede.  În această zi se fac praznice pentru morți și se împart ofrande. Mai există tradiția ca gospodarii să îsi cumpere cojoace și să facă pregătirile pentru iarnă.   Se mai spune că așa cum este vremea de Sf.Parascheva, așa va fi până la Sfântul Dumitru.

Cu sau fără acordul actualilor guvernanți, pelerinii creștini  răzbat şi se roagă neîncetat la moaştele binefăcătoare ale Sfintei Cuvioase Parascheva, pe care o sărbătorim astăzi, 14 octombrie, şi ale Sfântului Neofit Zăvorâtul din Pafos, Cipru.

Astăzi, moaştele Sfintei Parascheva din  Catedrala Mitropolitană din Iaşi vor fi scoase în exterior, pe un baldachin.

Buletin de Carei

Lasati un comentariu