Pagini de istorie. Castelul unde au fost omorâți zeci de români

• publicat la: 5 septembrie 2023
Pagini de istorie. Castelul unde au fost omorâți zeci de români

Ruina castelului în care hortyiştii au omorât 87 de români şi şase evrei nu este dorită de nimeni.

La aproape opt decenii de la cumplitele evenimente de la Treznea, când trupele hortyiste au măcelărit 87 de români şi şase evrei din sat, castelul grofului care ar fi comandat masacrul a ajuns o ruină.
Localitatea a fost declarată, în anul 1955, localitate-martir a neamului românesc.
Ignorat de autorităţi şi detestat de localnici, Castelul Bay din Treznea este în colaps. Timpul, intemperiile, dar şi sătenii care vor să uite durerea, au făcut ca din imobilul impunător de odinioară să nu rămână decât zidurile dărăpănate.

În încercarea de a salva, măcar în al doisprezecelea ceas, acest monument istoric, reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură Sălaj ameninţă autorităţile locale cu plângere penală.

„Primăria Treznea, în calitate de proprietar al imobilului, este obligată să se ocupe de conservarea monumentului, iar Direcţia de Cultură are posibilitatea de a face o plângere penală primarului pentru distrugere de monumente istorice. Totuşi, un astfel de demers nu ar rezolva problema monumentului”, a precizat Doina Cociş, directorul Direcţiei pentru Cultură.

Propunere Direcţia pentru Cultură: includerea în circuit turistic

În 1990 castelul era funcţional, însă a fost lăsat în paragină din dorinţa de a-l face să dispară de pe faţa pământului şi, odată cu el, să dispară orice urmă care aminteşte localnicilor despre masacrul din 1940. „Chiar dacă Castelul Bay ne aduce aminte de drama trăită de această comunitate, el ar merita să fie restaurat şi pus într-un posibil circuit pentru că peste 50-100 de ani nimeni nu va mai şti ce s-a întâmplat la Treznea, dacă acest imobil nu va fi pus într-un circuit turistic”, a adăugat Cociş.

Potrivit spuselor sale, Primăria Treznea a solicitat în două rânduri declasarea, care să permită demolarea castelului şi construirea unui spaţiu de utilitate publică pe amplasament. Ministerul Culturii a refuzat de fiecare dată cererea autorităţilor, ceea ce înseamnă că demolarea nu poate fi făcută.

După Revoluţia din 1989, doi moştenitori ai contelui au încercat să revendice castelul, însă au fost refuzaţi, deoarece legile române nu acordă dreptul de proprietate celor care au fost declaraţi criminali de război. Castelul a fost părăsit definitiv în anul 1998.

Sursa: adevarul.ro

Lasati un comentariu