Pagina principala / Istoric / Personalități careiene. 150 de ani de la naşterea cunoscutei jurnaliste şi prozatoare OTILIA MARCHIȘ

Personalități careiene. 150 de ani de la naşterea cunoscutei jurnaliste şi prozatoare OTILIA MARCHIȘ

Pe 8 octombrie 2023 sărbătorim 150 de ani de la naşterea cunoscutei jurnaliste şi prozatoare Otilia Marchiş ce face parte din galeria personalităţilor culturale careiene. Otilia Marchiș este prima femeie din România care efectuează, la sfârşitul secolului al XIX-lea, o temerară călătorie în jurul lumii. Impresiile ei vor fi consemnate într-un interesant jurnal şi în numeroasele note de călătorie, publicate în reviste din ţară şi din străinătate. De sărbătorit sărbătoresc azi doar iubitorii de cultură pentru că administrația orașului sărbătorește  doar poeții revoluționari maghiari care își cunosc iubitele la Carei și scriu poezii șovine. La 150 de ani de la nașterea cunoscutei jurnaliste şi prozatoare Otilia Marchiş nu se organizează manifestări.

Otilia Marchiş a studiat  la liceul din Carei, unde a fost prietenă cu scriitoarea Kafka Margit, şi în Germania la Academia de Arte Frumoase din Munchen. Se căsătoreşte devreme cu un funcționar de poștă, Cornel Cosmuta, cu care îl va avea pe fiul său Cornel, după care se va căsători cu avocatul Bolonyi Gyorgyi.

În 1919 a fost arestată în Ungaria şi întemniţată pe insula Margareta, la ,,Sanatoriul lui Horty”, fiind acuzată de spionaj în favoarea României.  Se va stinge din viaţă în staţiunea Heviz de la Balaton.

Cea mai cunoscută lucrare a sa este romanul ,,Cartea suferinţelor”, apărut în 1921, a cărui prefaţă este semnată de Henry Barbusse. O experienţă unică şi şocantă prin dramatismul  (perioada petrecută în închisoarea horthystă), stă la temelia tulburătoarelor amintiri din Cartea suferinţelor. Martoră şi victimă a represaliilor noului regim al lui Horthy, instalat după răsturnarea Republicii Sovietelor, Otilia Marchiş se simte datoare să depună o mărturie acuzatoare în procesul niciodată casat al ororilor fascismului. Ea scrie dintr-o răsuflare Cartea suferinţelor, unul din primele semnale ale apariţiei nazismului. Confesiunile ei alcătuiesc dosarul unor teribile atrocităţi, supus judecăţii lucide ale omenirii. Concepute sub forma unor note de jurnal intim, redactate sub impresia unor trăiri fierbinţi, imediate, memoriile scriitoarei careiene reţin, dintr-o experienţă personală, elementele definitorii ale unei lumi absurde, surprinse într-un moment acut de criză, când nedreptatea şi liberul arbitru lăsau câmp deschis celor mai cumplite abuzuri.

Publicată fragmentar în ziare franceze şi germane, reprodusă în foileton de Adevărul de la Bucureşti, tradusă integral în limbile franceză, română, germană şi olandeză, comentată de presa americană şi olandeză, ea a cunoscut o intensă circulaţie, fiind întâmpinată cu elogii superlative.

Romain Rolland şi Henri Barbusse, care semnează prefaţa ediţiei franceze, tulburaţi de mesajul ei patetic, umanitar, sunt convinşi că literatura va recupera acest document menit să fixeze pentru totdeauna în memoria omenirii cele dintâi manifestări agresive, violente, ale flagelului nazist și hortyst.

Din  păcate, volumul său Cartea Suferințelor a fost tipărit de Primăria Carei în limba maghiară cu numele autoarei înlocuit cu o poreclă batjocoritoare.

Donaţie de carte la Biblioteca Municipală Carei. Cartea suferinţelor de Otilia Marchiş

Scriitoarea româncă din Carei este tratată cu dispreț  de conducerea Primăriei exclusiv UDMR și după moartea sa. Nu se poate ierta faptul că fratele ei, protopopul greco-catolic Romulus Marchiș a fost un aprig luptător pentru drepturile românilor din Transilvania și a fost conducătorul delegației românilor careieni la Marea Unire de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.

Romulus Marchiș a fost ales chiar în Sfatul Țării și a devenit senator în primul parlament al României Mari. Mormântul său din cimitrul careian a fost distrus pentru ca să nu mai rămână nici urmă de numele său. Tatăl Otiliei Marchiș a fost protopopul greco-catolic Gheorghe Marchiș, vânat și el de autoritățile maghiare pentru activitatea sa cultural-românească, pentru poezia ,,Glas peste Carpați,, scrisă pentru frații români de peste Carpați la Unirea Principatelor Române din 1859.

Rușine administrației Kovacs-Keizer pentru atitudinea vădit antiromânească!

La dezvelirea grupului statuar Otilia Marchiș-Ady Endre, conducerea orașului, care a organizat  manifestarea, a avut doar steaguri maghiare, niciunul românesc. Abia în anul 2022 a apărut la librăria orașului volumul Cartea Suferințelor în limba română, după o susținută campanie de presă a Buletin de Carei.

Buletin de Carei

 

• Buletin de Carei se confruntă cu cenzura pe rețelele de socializare și pe internet. 
• Intrați zilnic direct pe site pentru a vă informa. Contactați-ne: AICI.
• Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un Like și să distribuiți pagina de Facebook.