COSTA CAREI. 114 ani de la naștere
Astăzi se împlinesc 114 ani de la nașterea lui COSTA CAREI.
Pentru că nu avem parte de o administrație careiană care să fie interesată de menționarea și promovarea tuturor personalităților culturale careiene de origine română vă vom prezenta periodic numele şi activitatea acestora.
Costa Carei, pe numele de botez Dimitrie Coriolan Coltău, s-a născut în 10 decembrie 1909 la Sanislău. Tatăl său a fost fiul unuia dintre participanţii cei mai activi la evenimentele care au dus la Unirea de la 1 Decembrie 1918, Dimitrie Coltău, pe atunci contabil principal la sucursala Băncii “Bihoreana” din Carei. La Carei, locul copilăriei cărturarului, familia locuia pe strada Karolyi nr. 32. Evident că administrația udemeristă a Careiului nu a considerat oportună amplasarea unei plăci comemorative pe casa unde a locuit renumitul traducător și artist plastic, Costa Carei. Românii nu au parte nici în anul 2023 de drepturi egale cu maghiarii sau de respect.
Costa Carei urmează şcoala primară la Carei iar studiile liceale le face la Sibiu. În 1935 este licenţiat în drept.
Ajunge în capitala Ungariei unde se dedică gazetăriei, corespondent fiind al ziarului „Rampa”., care avea ca şi colaboratori, printre alţii, pe Ion Minulescu, Mihai Sorbul, Radu Boureanu, V.I. Popa, I. Valjan, Hortensia Papadat-Bengescu sau Camil Petrescu.
Costa Carei, un foarte bun vorbitor de limbă maghiară şi un fin cunoscător a culturii poporului maghiar, a fost un militant pentru apropierea dintre culturile română şi cea maghiară, traducând versuri aparţinând unor nume de referinţă ale liricii maghiare: Petofi Sandor, Ady Endre, Jozsef Attila, Kosztolanzi Dezso, Babits Mihaly, Juhasz Gyula. Se alătură astfel, grupului de traducători sătmăreni,căruia îi dă un plus de valoare, printre care se numărau George A. Pere, Livia Bacâru, Valentin Strava, Petre Nistor, Gabriel Georescu, Vasile Herman, Teodor Boşca, Corneliu Balla, Ion Ghiur, Radu Ulmeanu.
Opera sa literară a constat în special din traduceri, dar a publicat şi poezii originale cum sunt cele din volumul „Celebrare”, apărut în 1969. A debutat cu volumul „Tălmăciri din lirica lui Ady Endre”, apărut la Bucureşti în 1945. Al doilea volum de traduceri a fost ediţia bilingvă sub titlul „Din lirica lui Petofi/Patofi valogattot versei”, editată de Annymus Kiado la Budapesta în 1948.
Postum i-au apărut volumele de traduceri „Să cauţi forma. Tălmăciri din lirica maghiară” (Editura Kriterion, 1974) şi „Poemele tuturor tainelor”((Bucureşti, Editura Grai şi Suflet – Cultura Naţională, 1995). A trecut la cele veşnice în 16 iulie 1970.
Singura placă comemorativă pentru Costa Carei se află amplasată pe faţada Căminului Cultural din Sanislău, la o înălțime deloc potrivită pentru a putea fi citită.
Numele său nu este deloc pomenit de administraţia locală la organizarea de evenimente în limba maghiară sau română deşi a fost traducător al versurilor poeţilor maghiari. De comemorare nici pomeneală. Portretul său nu apare alături de cele ale puţinelor personalităţi prezentate iar cartea care conţine date biobibliografice despre el- ,,Tezaur spiritual şi cultural careian,, este refuzată a se tipări şi distribui pe plan local.
Buletin de Carei