Românilor li s-a interzis organizarea Adunării ASTRA la Medieșul Aurit în perioada ocupației maghiare

La Iojib.

A doua convenire a fost la Iojib, în 11 August cu ocasiunea adunării generale a despărţământului »Sătmar- Ugocia« al »Asociaţiunii«. Fiind opriţi anul trecut, de doi ani n’a ţinut acest despărţământ adunare, şi chiar pentru aceea a voit să aranjeze anul acesta o convenire mai imposantă în Megieş, la care s’a promis întreaga inteligenţă din despărţământ, ba şi mulţi străini. Maghiarii auzind de aceasta au văzut un pericol într’o conglomerare a inteligenţei şi în coatingerea aceleia cu poporul, şi din motive ridicole au oprit adunarea la Megieş cu abia cinci zile înaintea terminului fixat, voind să zăpăcească şi să aducă în nedumerire publicul român, ca să dăm un fiasco.

Când d-nul Şuta a vorbit despre însemnătatea elementului român s’a întâmplat un intermezzo neplăcut. — Să scoală pretorul şi zice ungureşte: »Dle president, te provoc să abstai de espuneri, cari ar fi în stare a răscula sau răsvrăti poporul în contra statului …«

N’a putut continua, căci protestele energice, ce au urmat la o astfel de întrerupere răutăcioasă şi injustă l-au silit să se domolească. Dar’ ardea în el în continuu dorul de a afla ceva incorectitate, ca să ne poată face năcaz, se acăţa când de una când de alta, nici cinci minute n’a stat liniştit.

După discursurile domnilor Şuta şi Const. Lucaciu, parochul Săsarului, dl Alexă Pop, face propunerea, ca să se întreprindă paşii necesari, ca frumoasa vorbire de deschidere a dlui director să se publice în organul oficios al »Asociaţiunii«, ceea-ce se şi primeşte. Urmează raportul secretarului despre activitatea comitetului din anul espirat şi darea absolutorului.

Secretarul, d-nul Dr. V. Lucaciu în frumoasele cuvinte de introducere, ne documentează, că înfiinţarea »Asociaţiunii« a fost un resultat al cursului firesc, a naturii popoarelor. Nu numai Românului îi aduce ea folos, ci şi statului când să nisueşte, să’i crească fii culţi. Îndeamnă poporul să dee ajutor »Asociaţiunii« şi esplică că spre ce scop se folosesc banii adunaţi.

După şedinţă a urmat banchetul, participând vre-o 120 de inşi. Şirul toastelor îl deschide părintele Şuta, descriind iubirea de neam, patrie şi tron a Românului şi închină întru onoarea înaltei case Habsburgice. Dl Dr. Felician Bran, vihcarul Careilor-mari închină pentru factorii, cari lucră mai mult întru interesele

»Asociaţiunii«; pentru preşedintele, pentru comitetul central şi local. La toţi le pofteşte înţelepciune la alegerea noului president şi imploară ajutorul lui Dumnezeu spre acest scop. Cu mult interes a fost ascultat toastul dlui Fabian din Beiuş, în care a combătut principiul, că e bine a lăsa ţărănimea în starea sa primitivă. Inteligenţa română a dat dovadă cât de tare condamnă acest principiu — încă de mulţi susţinut — când a înfiinţat

»Asociaţiunea«. Ne dă micul istoric al ei, ridicând zelul cu care au grăbit şi aleşii acestui jur la înfiinţarea aceleia. Toastul ţinut cu multă elocinţă ’l-a finit cu cuvintele: «Să trăească »Asociaţiunea«. Dl Serbac, parochul Vamei din »Ţeara Oaşului« ridică păharul întru onoarea parochului Const. Lucaciu, care aşa mult a ostenit pentru reuşita zilei de azi. Dl preot V. Ardelean din Vetiş ţine toast pentru femeia română, care susţine în casă şi colibă dulcea şi sonora noastră limbă. Mai interesant a fost, pentru actualitatea lui, toastul părintelui Alexă Pop din Săsari. Soartea noastră, zice, mai bine o caracterisează împrejurările, ce ne-au adus din Megieş la Iojib, din castelul din Megieş în şura popii din Iojib. Ne-a alungat, pentru-că ar grasa morburi contagioase în Megieş. Dar’ bine a făcut. Aici e locul nostru, în şură, între ţăranii noştri, nu castelul şi inteligenţa are lipsă mai mare de noi, ci casa simplă a ţăranului şi poporul român. Şi apoi avem noi şi morburi, barem el le priveşte de acelea, ca şi naţionalismul, iubirea de limbă, lege şi neam, numai — durere — nu sunt destul de contagioase, nu se lipesc de aceia, cari ar avea lipsă de ele. Şi avem şi oameni cari le-ar lăţi acelea, ca comitetul de faţă şi îndeosebi directorul despărţământului pentru cari închină pocalul seu. Preotul C. Ardelean vorbeşte pentru dl Dr. V. Lucaciu, ear‘ acesta vorbeşte la adresa representanţilor guvernului şi oaspeţilor maghiari, arătând în urmă, că o adevărată cultură poate fi numai naţională. Îşi goleşte păharul pentru «libertate, egalitate şi frăţietate în cultură adevărată«.

Producţia.

Seara a dat o bine reuşită producţie corul din Vâsmort, sub conducerea învăţătorului Bretan.

Buciumul.