Pagina principala / Sanatate / Deficit de medici de familie în România

Deficit de medici de familie în România

Accesul echitabil la servicii de sănătate primară continuă să fie o provocare majoră în România: conform celor mai recente date publicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), la 31 decembrie 2025, un număr de 1.055 de localități înregistrau un deficit de medici de familie, fiind necesari încă 1.473 de medici pentru acoperirea nevoilor existente. Nici la categoria medici de specialitate nu stăm bine, cazul spitalului municipal Carei fiind  un exemplu în acest sens. Până și directorul, medic chirurg, pleacă pentru anumite perioade în Anglia unde câștigurile sunt mai mari se pare.

În 2026, un număr de până la 60 de cabinete de medicină de familie din zone dezavantajate vor fi dotate cu aparatură medicală modernă în cadrul ediției a IV-a a celui mai mare program național de susținere a medicinei de familie în mediul rural, „Primul pas spre sănătate”.

 Zona Carei este una dintre zonele afectate de deficitul de medici de familie din mediul rural, cel mai elocvent exemplu fiind satul Ianculești ce aparține de UAT Carei care nu are  niciun spațiu alocat pentru consultații medicale iar primăria  nu asigură transport public spre această localitate. Cine își mai amintește când a fost în sat ultimul medic pentru consultații?

Dintre localitățile care înregistrează deficit de medici:

• 335 nu aveau medic de familie propriu, fiind deservite doar prin puncte de lucru ale medicilor din alte localități;

• 175 de localități nu beneficiau deloc de servicii de medicină de familie;

• restul localităților se confruntă cu un număr insuficient de medici raportat la populație.

Comparativ cu finalul anului 2024, situația rămâne practic neschimbată, indicând o stagnare îngrijorătoare a sistemului:

• 1.057 localități cu deficit;

• 1.502 posturi necesare;

• 328 localități fără cabinet propriu, dar cu puncte de lucru;

• 181 localități complet neacoperite.

În paralel, datele privind utilizarea serviciilor medicale arată o presiune crescută asupra sistemului spitalicesc, cauzată inclusiv de accesul limitat la medicina primară. În anul 2025, din totalul de 3.652.042 de cazuri de pacienți externați după spitalizare continuă:

• doar 1.071.831 (sub o treime) s-au prezentat la spital cu trimitere de la medicul de familie;

• în timp ce 2.086.541 de cazuri au ajuns direct prin serviciile de urgență.

Aceste date evidențiază rolul esențial al medicului de familie în prevenție, diagnostic precoce și orientarea corectă a pacienților în sistemul de sănătate. Lipsa accesului la servicii de medicină primară contribuie la utilizarea excesivă a serviciilor de urgență și la supraîncărcarea spitalelor.

Ponderea medicilor de familie din totalul medicilor este mai mică față de majoritatea țărilor UE.
În 2023, medicii de familie reprezentau 18% din totalul medicilor, sub nivelul majorității țărilor UE și sub media UE de 20%. Aceasta reflectă două presiuni: interesul scăzut pentru medicina de familie în rândul absolvenților de medicină și rata ridicată de pensionare în rândul medicilor de familie actuali. Această tendință este probabil să continue, deoarece doi din cinci medici de familie au peste 60 de ani.