Rusaliile,sărbătoare,obiceiuri,superstiţii

• publicat la: 11 June 2011
Rusaliile,sărbătoare,obiceiuri,superstiţii

Sărbătoarea Rusaliilor mai este cunoscută sub denumirea de  Duminica Cincizecimii sau cea a Pogorârii Sfântului Duh , sau Duminica Mare, şi este sărbătoarea anuală a pogorârii Sfântului Duh peste Sfinţii Apostoli, cărora le-a conferit puteri/daruri divine in vederea răspândirii in lume a cuvântului lui Iisus Hristos.

Această sărbătoare cade întotdeauna la 50 de zile după Paşte sau la 10 zile după Inălţare, si este totodată sărbătoarea întemeierii Bisericii Creştine intrucât, în aceeaşi zi, în urma predicii rostite de către Sfântul Apostol Petru, s-au alăturat creştinismului 3.000 de suflete ce au format astfel prima comunitate creştină din Ierusalim şi nucleul Bisericii de mai târziu.

Paştele şi Rusaliile sunt cele mai vechi sărbători creştine fiind prăznuite înca din vremea Sfntilor Apostoli, ca o încreştinare a sărbătorii iudaice corespunzătoare.

Ca vechime şi împortanţă sărbătoarea Rusaliilor vine îndată dupaă cea a Paştelui; pe timpuri, erau oprite îngenuncherea şi postirea în toate zilele Cincizecimii, înterzise jocurile din circuri şi palestre, spectacolele păgâne de teatru etc. În semn de mare prăznuire şi bucurie casele se găteau cu flori şi ramuri verzi de tei sau nuc, obicei moştenit de la evrei care sărbătoreau şi ei Cincizecimea cu flori şi fructe.

În zilele noastre, acest obicei s-a păstrat aducându-se în biserici frunze verzi de tei sau de nuc, care se binecuvântează şi se împart credincioşilor, simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, Care S-a pogorât peste Sfinţii Apostoli.

Obiceiuri şi superstiţii  de Rusalii

În sâmbăta Rusaliilor se ţin Moşii de vară (numiţi şi Moşii de Rusalii, Moşii cei mari sau Moşii de sâmburi) – moment important al cultului morţilor de la noi. Pe vremuri exista credinţa ca sufletele celor morţi părăseau mormintele în Joia Mare (înainte de Paşti) , zburând slobode ori preumblându-se printre cei vii cele 50 de zile, după care se reîntorceau în lumea de dincolo, în ajunul Rusaliilor.

Pentru ca această reîntoarcere să se petreacă  fără evenimente neplăcute se ţin anumite ritualuri de îmbunare a spiritelor celor morţi -  oamenii împodobesc cu ramuri de tei gospodăriile, mormintele sunt curăţate, de asemenea împodobite cu flori, şi sunt aprinse lumânări , iar la porţile cimitirelor  se întind mese cu flori, cu colaci, plăcinte, ulcele cu vin, iar preoţii satelor oficiază slujbe de pomenire, după care bucatele se împart.

Poveştile spun că ar fi existat cazuri în care spiritele celor morţi nu erau înduplecate, amânând momentul reîntoarcerii,  transformându-se în Iele sau Rusalii şi având capacitatea de a putea face mult rău oamenilor.

În mitologia noastră, Rusaliile – cuvânt ce provine din lat.”rosalia” semnificând sărbătoarea trandafirilor – sunt nişte femei fantastice, din categoria Ielelor, fiicele lui Rusalim Împărat; iar “ielele” nu este un nume ci  pronumele personal “ele” din vorbirea populară. Rusaliile, de altfel înzestrate cu puteri magice, îndeosebi de seducţie,  pot fi adeseori malefice, umblă în acele zile prin văzduh şi pot provoca multe suferinţe oamenilor : îi schimonosesc sau înnebunesc pe toţi cei ce nu le respectă zilele.

Sunt vestite legendele potrivit cărora Rusaliile se scaldă pe timpul nopţii, în lumina argintie a lunii, goale şi despletite; apoi se prind într-o Horă a Ielelor, dansând cu patimă într-un cerc, cu sânii goi, părul lung despletit, purtând clopoţei la picioare şi voaluri transparente, executând un dans fantastic, şi bogat în taine neînţelese muritorului de rând – iar din aceste descrieri putem lesne înţelege de ce  acesta   putea fi atât de irezistibil atras.  Însa nepoftitului surprins că  priveşte dansul lor îi sunt luate minţile.

De aceea, de mai demult există credinţa că drumeţii care umblă  în noaptea de Rusalii să ţină la brâu usturoi, fire de busuioc, frunze de tei ori de nuc pentru a putea înlătura puterea misterioasă a Ielelor. Sunt evitate în această noapte răscrucile de drumuri, malurile apelor, marginile de pădure tocmai pentru a nu surprinde dansul lor tainic şi astfel a-şi pierde minţile.

De Rusalii este legat  şi vestitul dans al Căluşarilor – dans ritual păstrat din moşi-strămoşi, ce se refera la săritul peste foc, fiind  singurul remediu pentru vindecarea acelui suflet care a privit Dansul Ielelor şi a fost fermecat, luându-i-se minţile.

Originile acestui mit al Ielelor Rusaliilor se pierde în negura timpurilor; acesta aşadar s-a suprapus peste sărbătoarea creştină a Cincizecimii, păstrându-se  anumite datini şi superstiţii.
Alte datini şi superstiţii în ziua (duminica) de Rusalii:
- În această zi se duc la biserică crenguţe de tei şi frunze de nuc, care, după ce sunt sfinţite, se agaţă la icoane şi streşinile  caselor pentru a apăra de rele; s-ar părea că frunzele şi florile de tei sfinţite lecuiesc surzenia.

- Ramurile de tei pentru Rusalii sunt ţinute vara pentru a putea fi folosite în alungarea grindinii şi furtunilor.

- Cine munceşte în această zi “este luat de Rusalii”, îşi pierde minţile.

- Există obiceiul numit “udatul nevestelor” – femeile ce sunt udate în această zi de sărbătoare vor fi mai frumoase şi sănătoase tot anul.

- Este bine ca femeile să poarte pelin şi să bea vin cu pelin pentru a fi sănătoase şi voinice.

- Dacă de Rusalii este timp frumos, se prea poate ca toată vara să fie  frumoasă, şi rodnică.

…Şi cum prin decizie a Parlamentului, prima şi a doua zi de Rusalii au devenit sărbători legale,  vă dorim  o mini-vacanţă cât se poate de plăcută, împreună cu cei dragi!

www.crestinortodox.ro

Lasati un comentariu