Sorin Blejnar a lăsat arierate nerecuperabile de 11 miliarde euro

• publicat la: 28 January 2013
Sorin Blejnar a lăsat arierate nerecuperabile de 11 miliarde euro

“Domnia” lui Sorin Blejnar la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală lasă urme adânci şi grave în nerealizările veniturilor bugetare. Fie şi numai dacă avem în vedere că experţii Curţii de Conturi a României au constatat arierate (datorii) nerecuperabile ale firmelor către bugetul statului de peste 11 miliarde de euro! Practic, secţiunea dedicată auditului efectuat la ANAF se constituie într-un adevărat rechizitoriu al lipsei de profesionalism sau de interes pentru banii ţării atât al fostului şef al ANAF, Sorin Blejnar, dar şi al lui Gheorghe Ialomiţianu, şeful formal al lui Blejnar în calitate de ministru al Finanţelor. Practic, Raportul Curţii de Conturi pe 2011 dezvăluie că ANAF a fost extrem de prost manageriată, că, practic, este ca un ciur cu sita făcută praf, în care banii nu se mai adună decât pentru şpăgi uriaşe.

Nivelul arieratelor înregistrate pentru persoane juridice şi persoane fizice se ridică la 70.159.700.000 lei (16.547.099.057 euro) din care 1.735.100.000 lei (409.221.698 euro) reprezintă arierate de la persoane fizice, iar restul de 68.424.600.000 lei (16.137.877.359 euro) reprezintă arierate de la persoane juridice.

Ponderea cea mai mare a acestor arierate o reprezintă arieratele nerecuperabile ale persoanelor juridice – 47.266.100.000 lei (11.147.665.094 euro), aproximativ 67 la sută din total, adică obligaţii fiscale neachitate de agenţii economici aflaţi în una din următoarele situaţii:

  • arierate pentru care a fost suspendată executarea silită dispusă de instanţa de judecată prin deschiderea procedurii insolvenţei, prin instituirea administrării speciale sau suspendarea popririi conform Codului de Procedură Fiscală – 48.611.700.000 lei (11.465.023.585 euro);
  • arierate amânate la plată în vederea scutirii – 178.200.000 lei (42.028.302 euro );
  • arierate pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate fără venituri sau bunuri urmăribile – 2.785.900.000 lei (657.051.887 euro).

Creşterea arieratelor

O analiză mai profundă asupra evoluţiei şi componenţei arieratelor înregistrate de persoanele juridice relevă o creştere semnificativă a arieratelor nerecuperabile de la 2.347.200.000 lei (553.584.906 euro) în anul 2008 până la 6.096.600.000 lei (1.437.877.358 euro) în 2011.

În ultimii patru ani s-a constatat o creştere constantă a nivelului arieratelor persoanelor juridice înregistrate de ANAF, de la 36.381.000.000 lei (8.580.424.528 euro) în anul 2007 până la 68.424.600.000 lei (16.137.877.359 euro)în anul 2011. Această creştere cu aproape 90 la sută a nivelului total al arieratelor persoanelor juridice s-a realizat în condiţiile unei evoluţii similare a ambelor componente, respectiv arieratele recuperabile şi arieratele nerecuperabile.

Creştere explozivă a arieratelor nerecuperabile

ANAF figurează la 31 decembrie 2011 cu obligaţii fiscale neîncasate de la agenţii economici de aproape 12 la sută din PIB iar dintre acestea 3,7 la sută din PIB reprezintă arierate recuperabile.

Arieratele nerecuperabile (în cea mai mare proporţie fiind arierate ale firmelor aflate în procedura insolvenţei/falimentului) au înregistrat o creştere de 92,8 la sută în perioada 2007-2011, ajungând până la nivelul de 47.266.100.000 lei (11.147.665.094 euro). Raportându-ne la evoluţia PIB-ului din România, se constată că arieratele nerecuperabile au crescut de la instalarea crizei economice (anul 2008) şi până la 31 decembrioe 2011 cu peste 50 la sută, adică de la 5,2 la sută din PIB la 31 decembrie 2008 până la 8,2 la sută din PIB la 31 decembrie 2011.

Analizând detaliat componenţa arieratelor, se constată că majoritatea sumelor sunt în fapt arierate nerecuperabile, pentru care probabilitatea de încasare este redusă (în principal sunt arierate de la agenţi economici aflaţi în procedura insolvenţei sau falimentului).

Astfel, doar 30,9 la sută din arieratele totale sunt obligaţii fiscale neachitate pentru care ANAF avea la 31 decembrie 2011 dreptul legal de a realiza măsuri de executare silită, restul de 69,1 la sută din totalul arieratelor înregistrate în evidenţele ANAF reprezentând arierate nerecuperabile (pentru care executarea silită se suspendă).

Analizând categoria marilor debitori ai bugetului statului se constată că cea mai mare parte a arieratelor înregistrate la ANAF aparţin unui număr restrâns de contribuabili. Astfel, doar 3 la sută din totalul debitorilor de la 31 decembrie 2011 (aproximativ 12.000 de contribuabili) cumulează datorii de peste 16 miliarde de lei, adică 78,7 la sută din totalul arieratelor recuperabile din evidenţele ANAF.

Fără sancţiuni

În ceea ce priveşte activitatea de gestionare a registrului contribuabililor, primirea declaraţiilor fiscale şi analiza de risc, experţii Curţii de Conturi a României au constatat un şir întreg de grave nereguli:

  • numărul de sancţiuni aplicate este redus comparativ cu numărul de declaraţii fiscale nedepuse de contribuabili;
  • număr mare de contribuabili ce nu-şi îndeplinesc voluntar obligaţiile declarative (grad redus de conformare voluntară la declarare);
  • nu s-au aplicat sancţiuni lichidatorilor judiciari care nu au îndeplinit obligaţii declarative ale contribuabililor aflaţi în insolvenţă sau faliment. Nu au fost formulate solicitări către judecătorul sindic pentru revocarea administratorului judiciar întrucât nu-şi îndeplineşte obligaţiile declarative în raport cu autorităţile fiscale;
  • nu s-a realizat impunerea din oficiu pentru contribuabilii ce nu au depus declaraţii fiscale;
  • nu s-a finalizat procedura de inactivare pentru contribuabilii ce nu şi-au îndeplinit obligaţiile declarative.

Aproape 40 de mii de contribuabili-fantomă

Dintre cei 38.467 contribuabili ce întruneau condiţiile pentru a fi declaraţi inactivi, în 2011 au fost declaraţi inactivi numai 39 de contribuabili, ceea ce înseamnă că 38.428 contribuabili figurau în continuare ca fiind contribuabili activi deşi nu mai depuseseră nici o declaraţie în semestrul II 2010 sau semestrul I 2011.

Un număr de 1.702 agenţi economici care îndeplineau condiţiile de inactivare şi care nu au fost inactivaţi până la sfârşitul anului 2011 figurează cu livrări (declarate de parteneri în declaraţiile 394) în valoare totală de 492.400.000 lei.

Favorizarea evazioniştilor

Auditorii Curţii de Conturi au constatat la ANAF întârzieri în derularea procedurii de transfer al dosarelor fiscale între organele fiscale (în cazul schimbării domiciliului fiscal al contribuabililor). Întârzierile în finalizarea procedurii de transfer a dosarului fiscal, asociate unor schimbări succesive ale sediului social în aria de competenţă a mai multor organe fiscale, reprezintă vulnerabilităţi foarte uşor de speculat de acei contribuabili care doresc să îşi piardă urma în raport cu autorităţile fiscale.

De asemenea, nu a fost urmărită înregistrarea în scopuri de TVA a contribuabililor persoane juridice şi fizice autorizate care au depăşit plafonul de scutire. În plus, s-a constatat netransmiterea către organele de inspecţie fiscală pentru includerea în programul de control a listei contribuabililor care au depăşit plafonul de scutire de TVA şi nu s-au înregistrat în scopuri de TVA.

Mai mult, informaţiilor existente în bazele de date ale ANAF nu au fost valorificate pentru clarificarea şi investigarea necorcondanţelor din declaraţiile fiscale ale contribuabililor (indicii privind nedeclararea tuturor impozitelor şi taxelor cuvenite bugetului de stat.)

Sechestrul, un fleac

În ceea ce priveşte colectarea creanţelor fiscale şi stingerea acestora prin executare silită, experţii au constatat acelaşi haos managerial care a permis o evaziune de zeci de miliarde de euro sub domnia lui Blejnar:

  • deficienţe privind cadrul procedural de desfăşurare a activităţii de executare silită. Cadrul legal şi procedurile de lucru nu prevăd instrucţiuni, criterii sau termene precise pentru realizarea procedurii de executare silită;
  • nu există un sistem automat de generare şi transmitere a popririlor bancare;
  • nepoprirea conturilor bancare ale debitorilor la momentul imediat ulterior scurgerii perioadei de 15 zile de la primirea confirmării transmiterii somaţiilor;
  • neinstituirea de către organele fiscale de popriri asupra veniturilor datorate debitorului de către terţe persoane;
  • au fost indentificate situaţii când nu au fost poprite toate conturile bancare sau când nu există dovada transmiterii efective a popririi către instituţiile bancare;
  • anumiţi contribuabili figurau în baza de date a ANAF fără conturi bancare, deşi în realitate aceştia aveau deschise conturi la bănci, nepoprirea conturilor bancare deschise de contribuabili la bănci ulterior generării primelor popriri bancare;
  • aplicarea sechestrelor s-a realizat cu întârziere şi există un număr redus de sechestre;
  • înştiinţarea cu întârziere a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară despre sechestrele instituite asupra clădirilor şi terenurilor;
  • supraevaluarea bunurilor sechestrate de organele fiscale;
  • întârzieri în procedura de evaluare şi valorificare a bunurilor sechestrate. Peste 60 la sută din sechestrele instituite de ANAF (existente în sold la 31 decembrie 2011) aveau o vechime de cel puţin un an, fapt ce reliefează că executarea silită a bunurilor mobile şi imobile se desfăşoară foarte lent, conducând de cele mai multe ori la constituirea unor noi arierate din accesorii;
  • deficienţe privind derularea procedurii de declarare a insolvabilităţii debitorilor şi de atragere a răspunderii solidare; întârzieri în derularea procedurii de instituire a insolvabilităţii debitorilor; procedura de atragere a răspunderii solidare a administratorilor/terţilor s-a realizat în foarte puţine cazuri.

sursa cotidianul.ro

Lasati un comentariu