Podul de la Drobeta Turnu Severin. Apollodor din Damasc sau Burebista?

• publicat la: 18 February 2014
Podul de la Drobeta Turnu Severin. Apollodor din Damasc sau Burebista?

Toata lumea a invatat la scoala ca Traian a reusit sa cucereasca Dacia datorita construirii, de catre Apollodor din Damasc, un inginer aflat in solda Romei, a podului de piatra de la Drobeta Turnu Severin. Gratie acestei constructii imparatul roman a putut sa-si treaca trupele pe malul stang al Dunarii si sa inceapa cucerirea Daciei. Dar nimeni nu s-a intrebat vreodata, de ce cronicile romane nu amintesc de podul lui Traian care, trebuie sa recunoastem, a fost o realizare militara si strategica importanta pentru vremurile respective.

Analiza documentelor vechi ne face sa ne punem o intrebare: de ce constructia podului de la Drobeta nu este mentionata nici macar pe Columna lui Traian, care infatiseaza, pas cu pas, cucerirea Daciei? De ce pe Columna, trupele romane trec pe un pod de vase si nu pe un pod fix? Cum este posibil ca o constructie de o asemenea maretie si importanta strategica sa fie ignorata de ceea ce a fost numita cea mai importanta cronica in piatra a cuceririlor romane?! Mai mult, este imposibil ca romanii, al caror gust pentru festivitatile inchinate cuceririlor lor, este binecunoscut, sa fi omis aceasta realizare fara de care Dacia poate ca nu ar fi fost invadata.

In plus, din punct de vedere tehnic, era imposibil ca, intr-un interval de cateva luni, romanii sa construiasca un pod care, la ora actuala, cu tehnicile moderne, poate fi construit intr-un interval de timp de 5 pana la 7 ani. Si sa nu uitam ca romanii controlau doar malul drept al Dunarii, malul stang fiind in mainile armatelor dace.

Apollodor din Damasc sau Burebista? 

Dar sa lasam scrierile romane si sa cautam in arhivele altor popoare… Un text macedonean, amintind o legenda veche, povesteste despre 3 mesteri, constructori iscusiti, care la porunca regelui dac Burebista au ridicat un pod peste Danubius in 6 ani. La vremea aceea podul facea legatura intre regiunile pe care Burebista le stapanea la nord si la sud de Dunare. Strabon, de ale carui informatii la ora actuala nu se mai indoieste nimeni scria: “Burebista stapaneste tot teritoriul de pe ambele maluri ale Dunarii. Este temut de romani… Trecea fluviul cand voia… “. Daca in timpul iernii Dunarea putea fi trecuta pe ghiata, nu acelasi lucru se putea intampla in restul anotimpurilor. Mai ales va regele dac nu dispunea de o flota din care sa faca pod de vase. Armata sa, numarand mai bine de 200.000 luptatori (cifra imensa pentru acele vremuri, cand populatia Romei era de putin peste 100.000 de cetateni) era formata doar din cavalerie si infanterie.

Ceea ce presupunea un sistem de comunicatii bine pus la punct. Adica drumuri si poduri pe care marele rege sa-si deplaseze trupele in zonele fierbinti ale regatului sau. Si zona cea mai fierbinte era la sud de Dunare, acolo unde Imperiul roman incerca sa-si intinda stapanirea. De acolo si necesitatea construirii podului. Pod de origine dacica pe care Apollodor doar l-a refacut. Mai exact i-a refacut structura de lemn pe care un brav descendent al lui Burebista, Decebal, a incendiat-o, incercand sa intarzie inaintarea romanilor in Dacia. Din acest motiv Traian si-a trecut trupele in Dacia nu pe un pod de piatra ci pe unul de vase, dupa cum chiar Apollodor din Damasc arata pe Columna lui Traian, refacand structura de lemn a podului din ambele parti. Mai tarziu armata romana a refacut integral vechiul pod de piatra al lui Burebista pentru a transporta prada luata de la populatia dacica.

De pildă, din imaginea de la baza Columnei lui Traian, dedicată începutului războiului  dacic, vedem în centru pe împăratul Traian însuşi într-un fel de caiac-canoe, de unde urmăreşte armata romană trecând Dunărea pe un pod de pontoane, având la baza bărci legate una de alta. Atunci, se pune întrebarea: cum se face că romanii construiesc un pod în vederea invaziei, dar se trezesc că au nevoie de bărci ca să treacă? Este evident că dacii, care controlau  partea opusă a podului de peste Dunăre, l-au facut impracticabil, prin distrugerea părţilor lemnoase dintre elementele de piatră ale podului.

Din pacate, informatiile ulterioare cuceririi Daciei sunt aproape inexistente. Doar un text aminteste ca in secolul al III-lea d. H., Constantin cel Mare, dac de origine nascut la Nis (cati stiu oare acest lucru?), reconstruieste podul de la Drobeta, adauga un castru cu patru turnuri si un edificiu cu numeroase incaperi…

ceascadecultura

 

comentarii

de Serg.Pavaloaie la 18 February 2014 - 22:18

Uite ca eu,Serg.Pavaloaie,cel ce a stat de straja noaptea-n ploaie(cum unde? la Plevna in 1877) stiu ca Imparatul Roman,Constantin Cel Mare,cel ce a mutat capitala Imperiului Roman la Istambul(devenit ulterior Constantinopol,care dupa ocuparea lui de catre Otomani a revenit la vechea denumire),Imparat ce a fost de origine daca,nascut la Nis si a avut o influenta foarte mare,impreuna cu mama sa Elena in procesul de crestinizare a populatiei din vechiul teritoriu al Daciei.Dar,nu numai el a fost de origine daca,sa ne gandim la Imparatul Aurelian-cel ce a retras administratia si cohortele romane din Dacia in 271,are originea daca.Alti Imparati: Diocletian,Justinian,etc.Toti acestia au fost personalitati eminente ale Imperiului Roman si este o fala pentru noi romanii,ca,ei au fost de origine daca

Lasati un comentariu