Tradiţii şi superstiţii de Bobotează, ziua în care se deschid cerurile

• publicat la: 5 January 2015
Tradiţii şi superstiţii de Bobotează, ziua în care se deschid cerurile

Boboteaza încheie şirul Sărbătorilor de Iarnă. Credinţele din popor spun că în această zi se sfinţesc apele, ca să se alunge duhurile rele, şi se deschid cerurile.

În lumea mistică a satului românesc, fiecare sărbătoare, pe lângă semnificaţia sa religioasă, a dobândit, de-a lungul timpului, şi o sumedenie de legende şi superstiţii pe care unii gospodari le mai urmează cu sfinţenie şi acum, în mileniul trei.
Tradiţii Bobotează: Ce se face în Ajunul Bobotezei
Pe 5 ianuarie, în Ajunul Bobotezei, oamenii nu mănâncă de dulce – adică nu consumă carne, ouă, lapte, brânză – cu credinţa că astfel vor fi sănătoşi şi protejaţi de rele tot timpul anului.
Cei mai credincioşi ţin post negru. Tot în Ajun se „rânduieşte“ cum va fi vremea peste an, se ghiceşte viitorul şi se fac farmece şi descântece de dragoste, se arată în cartea „Tradiţii şi obiceiuri româneşti“, scoasă de revista Flacăra.
În dimineaţa de Ajun, înainte de aprinderea focului, se strâng cenuşa din sobă şi gunoiul din casă şi sunt păstrate până la primăvară când se pun peste straturile cu legume ca să dea rod bogat. Se mai crede că dacă, în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, ei vor face multe fructe. Seara, înainte ca oamenii să se ducă la culcare, se iau cărbuni din vatră şi sunt denumiţi cu numele tuturor membrilor familiei. Se crede că primul care va muri va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede, potrivit crestinortodox.ro. O altă legendă populară zice că animalele din grajd ar vorbi la miezul nopţii (din 5 spre 6 ianuarie) despre locurile unde ar fi fost ascunse comori. În aceeaşi noapte se deschid cerurile, iar omul care vede asta va fi binecuvântat de Dumnezeu.
Fete îşi leagă pe degetul inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc şi pun busuioc sub pernă ca să-şi viseze ursitul. O credinţă populară zice că acele fete care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an. În Ajunul Bobotezei nu trebuie să te cerţi cu nimeni din familie şi să nu dai sau să împrumuţi nimic din casă, nici măcar jăratec din vatră. Boboteaza sau „spălarea“ de rele Pe 6 ianuarie, preoţii sfinţesc apele, iar cu apa sfinţită oamenii îşi stropesc casele şi animalele. Restul de agheasmă pe care o primesc de la preot când vine cu Iordanul o păstrează în sticle, pentru leac. În satele şi oraşele de lângă apă există obiceiul că tinerii se întrec care să aducă primul la mal crucea aruncată de preot. Tradiţia populară zice că acela care se aruncă în apă, în această zi, va fi ferit de toate bolile. Se mai crede că atunci când preotul aruncă crucea în apă dracii ies de unde s-au ascuns şi fug pe câmp, dar nu pot fi văzuţi de oameni, ci doar de lupi. Tot de Bobotează nu se spală rufe şi se zice că nu e voie să te speli pe cap deoarece se murdăreşte apa sfinţită.
sursa adevarul.ro

Lasati un comentariu