Pagina principala / Timp Liber / Mândru că sunt român: Vila Florica, locul de naştere al Brătienilor

Mândru că sunt român: Vila Florica, locul de naştere al Brătienilor

Familia Brătianu, probabil cea mai cunoscută si insemnată familie din politica româneasca, isi are originea intr-un conac din apropiere de Pitesti, care isi intinde existenta pe trei secole – Vila Florica de la Stefăneşti.

Brătienii sunt cei care au dat României patru prim-ministri care au condus Guvernul in 13 rânduri. Ion C. Brătianu si Ion. I.C. Brătianu au fost premieri circa 12 ani fiecare, primul in patru rânduri, al doilea de sapte ori – un record pentru România.

In acelasi timp, numele Brătianu s-a aflat in fruntea Guvernului României intr-un interval de timp ce a depăşit o jumătate de secol, cuprinzând atat incoronarile lui Carol I si Ferdinand, cat si Razboiul de Independenta, Marea Unire sau Primul Război Mondial.

Totodata, Ion C. Brătianu a fost unul dintre liberalii care au fondat oficial PNL, pe 24 mai 1875, alături de nume precum Mihail Kogălniceanu sau A.G. Golescu.

Fostul sat Florica din Stefanesti este locul unde s-au nascut, au trait sau au murit multi dintre membrii familiei, numita „o adevarata dinastie civila”, pe vastul domeniu care cuprinde, pe langa vila, si o ferma, o biserica cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul” si o capela.

Aflate pe DN 7, la cativa kilometri de iesirea din Pitesti spre Targoviste, conacul si satul au fost numite in amintirea primei fiice a lui I.C. Brătianu, care a murit de difterie in anul 1865, cănd nu implinise inca trei ani.

Vila este considerata unul dintre cele mai frumoase domenii boieresti din România, care a fost păstrată foarte bine până in prezent.

In timpul regimului comunist, insa, numeroase obiecte din interior – carti si piese de mobilier – au fost scoase din vila si pierdute ori distruse.

Toate constructiile domeniului Bratienilor sunt operele lui Ion C. Bratianu si ale fiului sau, Ion (Ionel) I.C. Bratianu. Cele mai importante renovari si extinderi au avut loc intre anii 1905 si 1912, sub supravegherea lui Ionel Brătianu. Cladirile sunt construite in stil arhitectonic neoromanesc, iar conacul are in prezent aproape 20 de camere. Vechiul conac dateaza insa de la jumatatea secolului al XIX-lea.

Prima casa de la Florica a fost construita de Ion C. Bratianu, in anul 1858. Astfel, acesta a transformat o casa cu patru camere intr-un conac cu etaj si cu o terasa deschisa, cu acoperis inalt, foisoare si scari exterioare. In acest loc s-au stabilit Ion C. Bratianu si sotia sa, Pia, tot aici nascandu-se ulterior si patru dintre copiii lor – Florica, Sabina, Ion (Ionel) si Constantin (Dinu).

Conacul cuprindea si o impresionanta bilbioteca, una dintre cele mai importante din Romania din acea perioada, avand mii de carti, predominant de istorie, reviste si fotografii.

Uneori, colectia era mai bogata si mai mare chiar decat colectia Academiei Romane. Constantin Argetoianu, fost prim-ministru la inceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial, spunea despre biblioteca Bratienilor ca este „cea mai insemnata biblioteca privata din tara”.

Biserica in care sunt inmormantati cei mai mult dintre Bratieni este una dintre cladirile importante ale domeniului Florica. Avand hramul „Sfantului Ioan Botezatorul”, biserica este totodata si capela familiei si se afla pe un platou de la marginea padurii din jurul conacului, fiind construita in anul 1898, dupa planurile unui arhitect francez.

Ion C. Bratianu a incetat din viata la vila Florica, pe 4 mai 1891, fiind inmormantat pe 7 mai, in prezenta a zece mii de oameni. Regele Carol I a fost reprezentat de printul mostenitor, Princiepele Ferdinand I, dar si de Principele Wilhelm de Hohenzollern. Regele era ocupat in acea perioada cu sarbatorirea unui sfert de secol de domnie. Sursele acelor timpuri faceau referire la Ion C. Bratianu si noteau ca „nimeni in tara asta nu s-a bucurat de o asa popularitate ca dansul”.

A urmat inmormantarea lui Ionel Bratianu, fiul cel mare al lui Ion C. Bratianu, care a fost rapus de o laringita infectioasa pe 24 noiembrie 1927. Dupa alti trei ani, pe 22 decembrie 1930, Vintila Bratianu a fost si el inmormantat la Florica, urmat de Dinu si Gheorghe Bratianu, morti in inchisoarea de la Sighet. Trupurile lor au fost depuse ulterior in capela de la Florica.

 

 

 

Regii Carol I, Ferdinand I si Carol al II-lea, reginele Elisabeta si Maria, maresalul Averescu, fratii Golescu, C.A. Rosetti, D.A. Sturdza, I.G. Duca, Constantin Argetoianu sau Barbu Stirbei au fost printre oaspetii vilei Florica, de-a lungul deceniilor.

Totodata, aici s-au luat decizii importante in ceea ce priveste istoria tarii din a doua jumatate a secolului XIX si prima jumatate a secolului XX. Ultimul proprietar al vilei, Dinu Bratianu, a fost arestat in anul 1948, iar domeniul Brătienilor a trecut in proprietatea statului, care a distrus multe din obiectele familiei Brătianu.

Nu in ultimul rand, domeniul cuprinde si cladirea principala a fermei Bratienilor, aflata aproape de vila Florica. Cladirea este construita pe doua nivele, in stil neoromanesc, avand o curte interioara in care se afla o fantana arteziana. Aici se produceau unt, branza, smantana sau cascaval, produse invidiate chiar si de Regele Carol I. In prezent, ferma se afla in proprietatea statului, iar pe domeniul Bratienilor se mai afla sute de hectare de vita de vie si chiar si un observator cu telescop.

 

Vila Florica este locul in care, vreme de peste un secol, a trăit familia Brătianu, probabil una dintre cele mai importante din istoria României. In urma cu cativa ani, Dan Puric numea oamenii care ii vin in minte cand se gandeste la judetul Arges. Primii pe care i-a amintit au fost familia Bratianu si maresalul Antonescu, „oameni de o demnitate teribilă, extraordinară”.

„Istoria nepărtinitoare, cea care purcede din mintea si inima unei natiuni intregi, va păstra in litere nesterse memoria celor care si-au pus numele in capul tuturor actelor mari nationale si politice ale renaşterii României: Brătienii”, Mihail Kogalniceanu.

„Cu cât te adâncesti in studiul istoriei, cu atât te intrebi mai uimit dacă anumite idealuri meritau jertfele ce s-au făcut, in fata disproportiei dintre scop si rezultat, prea deseori omenirea n-a sacrificat in zadar linistea, fericirea si seninătatea ei„, Ion I.C. Bratianu.

 sursa ziare.com

comentarii