Deturnarea retrocedărilor de către clasa politică
Românii au început să creadă că ideea retrocedării proprietăţilor a apărut din interesele meschine ale politicienilor de a-i zeciui şi jecmăni ulterior pe foştii proprietari. Însă, retrocedarea, aşa greu cum s-a născut şi aşa cum ar trebui să se înfăţişeze astăzi, a izvorât din nevoi economico-sociale şi naţionale, consfiinţind şi ducând la ultimele sale consecinţe o normă de drept dictată de conştiinţa naţională: repararea crimelor regimului comunist.
Coruperea sistemului administrativ de restituire a proprietăţilor a dat prilejul acaparării pământului, cu precădere, tocmai de către cei care au contribuit cel mai mult la decăderea societăţii româneşti: politicienii.
Pădurile, păşunile, terenurile agricole nu mai pot fi considerate o rentă pentru clientela partidelor politice, pentru o categorie de cetăţeni care au cu totul altă ocupaţie decât cultura pământului, respectiv traficul de teritoriu. O revoltă morală a cuprins satele noastre, întreaga societate, astfel încât acum majoritatea românilor au ajuns să privească cu suspiciune chiar ideea de restitutio in integrum. Societăţi de investiţii, intermediari şi procuratori, structuraţi în reţele de crimă organizată, cu încălcarea prevederilor legale, se instalează ca un „cui al lui Pepelea” în gospodăria locală a satelor de munte, astfel încât se desfiinţează componenţa de omogenitate socială a proprietăţii. Astfel, s-a ajuns ca societăţile şi speculanţii satelor să imprime obştilor şi composesoratelor un caracter mercantil, de stoarcere a veniturilor momentane prin distrugerea pădurilor colectivităţilor în dauna generaţiilor viitoare.
În ciuda numeroaselor sesizări, Parlamentul nu a avut nicio reacţie legislativă pentru protecţia interesului naţional; mai mult, s-au gasit printre ei numeroase „*cozi de topor*” care au avut iniţiative legislative prin care să se vândă ceea ce niciodată nu a fost de vânzare: comunităţile istorice de proprietari. De 24 de ani, peste dreptul de proprietate forestier, privat sau de stat, s-a instaurat *omul politic ca jupân al pădurilor, care şi-a arogat posibilitatea ca, după voinţa sa, să le conserve sau să le distrugă, conform unui principiu aplicat în toată economia: *o naţiune e stăpână să perfecţioneze sau *să deterioreze ţara în care trăieşte*!
De 24 de ani nimeni nu a avut curajul să ia măsuri drastice pentru ca *personalul silvic să facă mai multă administraţie şi mai puţină politică*. Proprietarii de păduri şi păşuni din România solicită măsuri determinante pentru ca *politica să dispară din sectorul silvic, din activitatea de retrocedare*, iar pădurile să fie cruţate, bine administrate şi să se facă dreptate tuturor.
Conform statisticilor oficiale din anii 1922, 1934 sau 1938, proprietatea forestieră a Statului Român era de aproape 2 milioane de hectare pădure (1.853.776 ha în 1922, 1.979.039 ha în 1934, 1.875.690 ha în 1938 – 1.979.039 ha împreună cu golurile de munte, poienile şi terenurile neproductive). La 31.12.2013 proprietatea publică a Statului Romând însuma 3.227.907 ha teren forestier.
Mai sunt de retrocedat peste 1.200.000 hectare teren forestier, suprafaţă care reclamă şi justifică o regândire fundamentală a procedurilor de finalizare a retrocedărilor. Retrocedarea pădurilor, păşunilor, terenurilor agricole trebuie să ajungă la recreerea drepturilor individuale, care sunt chiagul oricărei asociaţii durabile, agricole sau forestiere.
Reconstituirea dreptului de proprietate trebuie să fie *integrată economic*, adică cel căruia i se retrocedează pădurea trebuie să aibă posibilitatea de a-şi valorifica, în mod legal, produsele terenului forestier. Prin retrocedare nu numai că nu trebuie micşorată producţia, balanţa economică a ţării, ci dimpotrivă, asigurată şi potenţată, *orice reformă fiind fatal condamnată dacă prin ea societatea se pune în deficit*.
Este momentul ca legiuitorul să încerce să rezolve punctul nodal al problemei retrocedării: *procedura administrativă de soluţionare a cererilor trebuie modificată*, componenţa comisiilor trebuie modificată şi ea, astfel încât *nu politicul să decidă soarta proprietarilor şi a proprietăţii*. Până în 1945 comisiile de reformă agrară erau conduse de judecători.
Eficienţa acestor comisii conduse de judecători a fost demonstrată statistic: din 1921 până în 1926, în şase ani, au fost expropriate 6.055.864 hectare, au fost împroprietăriţi 1.368.978 săteni cu 3.629.809 hectare, suprafaţa de 2.426.055 hectare fiind afectată izlazurilor şi pădurilor comunale, în completarea păşunilor şi pădurilor composesorale. Pentru finalizarea retrocedărilor judecătorii specializaţi în fond funciar vor trebui detaşaţi pentru a conduce şi a tranşa problemele – formarea profesională şi moralitatea magistratului sunt, cel puţin pentru proprietari, garanţii incomparabile cu „neutralitatea” omului politic.
Consolidarea democraţiei, pe lângă independenţa justiţiei, trebuie să ducă neapărat şi la recunoaşterea unui alt element fundamental pe care Statul Român trebuie să se sprijine: *proprietatea privată*. Din acest proprietar – producător de bogăţie în familie, în comunitatea locală, plătitor de impozite, izvor de împrospătare a clasei politice– o politică de stat chibzuită ar trebui să-l facă miezul prosperităţii naţionale.
Bogdan Ioan Tudor Todoran
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr
comentarii
de Horia Mărieș la 12 noiembrie 2014 - 18:34
Citez din articol: „Este momentul ca legiuitorul să încerce să rezolve punctul nodal al problemei retrocedării: *procedura administrativă de soluţionare a cererilor trebuie modificată*, componenţa comisiilor trebuie modificată şi ea, astfel încât *nu politicul să decidă soarta proprietarilor şi a proprietăţii*
Mai deduc că autorul Bogdan Ioan Tudor Tudoran este de părere că ar fi indicat ca judecătorii specializați in fond funciar să fie cooptați în si/sau să conducă comisiile locale însărcinate cu soluționarea cererilor de retrocedare.
N-am nimic impotrivă. Din varii motive.
Ma intreb doar dacă această propunere, justificată, nu este cumva mult prea tardivă, având în vedere faptul că legislația specifică postdecembristă a intrat de foarte mult timp in vigoare și că până acum soarta celor care erau indreptăți la retrocedări, conform Legii, a fost în mâna unor comisii, mai mult sau mai puțin părtinitoare, mai mult sau mai puțin cinstite, dar evident, mult influențate de politic.
Pe de altă parte, mă întorc puțin la zilele noastre. Oare poate să ne răspundă autorul, cel care pare să fie bine informat dpdv juridic, ce se mai întâmplă efectiv, mai ales la Primăria Municipiului Carei (fiindcă cititorii BdeC cam asta sunt interesați să afle) cu aplicarea in practică a prevederilor Legii nr. 165/2013?
„Inventarierea” s-a terminat, dovadă fiind faptul că in ziua de 22 octombrie 2014 George Băeşu a felicitat sătmărenii pentru mobilizarea dovedită în finalizarea documentaţiei prevăzute de Legea 165/2013, fiind menţionat faptul că judeţul Satu Mare a fost primul din ţară care s-a achitat implementarea prevederilor acestui act normativ.
Sau și asta a fost doar o minciună grosolană pe care putem să o incadrăm în rândul celor cu iz electoral?
In presa locală s-a consemant cu litere roșii de foc, psd-iste, că:
„Miercuri, 22 octombrie, la invitaţia deputatului Octavian Petric, George Băeşu, preşedintele Autorităţii Naţionale de Restituire a Proprietăţilor – ANRP, a fost prezent la Satu Mare, unde a avut întâlnire cu membrii Comisiei Judeţene de Fond Funciar, cu jurişti, dar şi cu o serie de cetăţeni. George Băeşu a recomandat comisilor locale să retrocedeze terenuri în echivalent pentru a nu greva bugetul statului. Terenurile neutilizate de unele instituţii publice pot fi puse la dispoziţia comisiilor locale.
Întâlnirea de miercuri, 22 octombrie, de la Prefectura Satu Mare, a adus în atenţie publică aspecte ce privesc legile Fondului Funciar, dar şi punctări în ceea ce priveşte despăgubirile pentru anumite imobile solicitate a se retroceda în baza Legilor 112/1995 şi nr. 10/2001.
La această întâlnire au participat printre alţii prefectul Eugeniu Avram, subprefectul Altfatter Tamas, Mircea Govor, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Cosmin Dorle, şeful Serviciului Juridic din cadrul Prefecturii, jurişti, membrii ai Comisiei Judeţene de Fond Funciar, secretari din comunele Turţ şi Cămărzana, secretarul oraşului Negreşti-Oaş, diverse persoane care au avut anumite nemulţumiri şi/nelămuriri cu privire la imobile şi terenuri solicitate în baza diverselor legi.”
Mai concret, intreb:
Când (an, lună, zi, oră, minut, secundă) se va apuca Comisia Locală din cadrul Primăriei Municipiului Carei, unde primar, cu voia Dvs., este numitul EUGEN KOVÁCS JENÖ, de activitatea de retrocedare, către cei îndreptățiți, a terenurilor (imobilelor), în echivalent, adică asa cum predica Băeșu, pentru a nu se greva bugetul statului precum și așa cum este prevăzut în Legea nr. 165/2013?
Nu de alta, dar se pare că membri Comisiei Locale Carei dorm pe ei.
Este cazul să-i trezească bine cineva și dacă nu-i putem trezi noi, ar fi cazul să-i trezească cu niscaiva șuturi date bine în dos, măcar cei care au participat la întâlnirea din ziua de 22 octombrie 2014 de la Satu Mare cu George Băeșu, președintele Autorității Naționale de Restituire a Proprietăților – ANPR și anume deputatul Octavian Petric, Prefectul Eugeniu Avram, subprefectul Altfatter Tamas, Mircea Govor, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Cosmin Dorle, şeful Serviciului Juridic din cadrul Prefecturii, jurişti, membrii ai Comisiei Judeţene de Fond Funciar.
Se aude, dragi tovarăși și pretini?
Ne mai tromboniți mult ?????
(În ce privește întrebarea „Se aude?”, cunosc deja foarte bine răspunsul. În marea majoritații a cazurilor când mă adresez celor de la Instituția Prefectului Satu Mare, eu intreb, eu aud, ei n-aud, ei sunt surdo muți! Foarte sigur.)
de Horia Mărieș la 12 noiembrie 2014 - 18:44
Și după ce ne răspunde la întrebarea punctuală pe care i-am pus-o mai sus, suntem curioși și ce o să ne mai povestească autorul despre articolul destul de „indiscret”, publicat prin anul 2012.
Mai este de actualitate? Sau este doar o calomnie murdară la adresa dânsului?
http://www.indiscret.ro/articol-asociatie-silvica-sub-sutana-mitropolitilor
de Horia Mărieș la 28 ianuarie 2015 - 07:12
Citesc in presa de ziare județeană:
„Tribunalul Satu Mare a încercat în ianuarie 2013 să împiedice retrocedarea celor 43.227 de ha teren forestier şi 50 de ha de teren agricol în judeţului Bacău către Paltin Sturza, dând câştiga de cauză Comisiei Judeţene Bacău pentru stabilirea dreptului de proprietate şi R.N.P. Romsilva- Direcţia Silvică Bacău într-un proces privind suspendarea procesului de retrocedare. Procesul fusese strămutat la Satu Mare, tocmai datorită influenţelor pe care Paltin Sturza le avea asupra instanţelor din Braşov şi Covasna.”
Să inteleg de aici că trebuie să dau o bilă albă Tribunalului Satu Mare?
Nici o problemă, dacă Tribunalul Satu Mare o merită, i-o dau cu cea mai mare plăcere. Imi place să constat că unii magistrati îsi mai fac si treaba pentru care sunt plătiți regește (în comparație cu alți bugetari).
N-am prea inteles eu termenul „a incercat” folosit de autorul articolului, Bogdan Mihalca și am făcut un mic search.
Este adevărat, pe rolul Tribunalului Satu Mare s-a aflat la un moment dat dosarul nr. 1269/119/2012, la Sectia I Civilă, Obiect: fond funciar CONTESTAŢIE ÎN ANULARE – cerere de restituire a cauţiunii, Stadiu procesual: Recurs,
Părţi
Nume Calitate parte
TRIFONESCU VLADIMIR OCTAVIAN Petent
STURDZA PALTIN GHEORGHE moştenitor cu dom. pr. ales Intimat
COMISIA JUDEŢEANĂ BACĂU PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, REPREZENTATĂ PRIN PREFECT Contestator
COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR BRUSTUROASA Intimat
COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR PALANCA Intimat
COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR ASĂU Intimat Intimat
COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR DĂRMĂNEŞTI Intimat
COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR COMĂNEŞTI Intimat
COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR MOINEŞTI Intimat
COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR AGĂŞ Intimat
COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR DOFTEANA Intimat
R.N.P. ROMSILVA – DIRECŢIA SILVICĂ BACĂU Contestator
PALAGHIU MARICICA Intimat
MATEI DUMITRU Intimat
PĂDUREANU NECULAI Intimat
Şedinţe (ultima):
03.03.2014
Ora estimata: 9:00
Complet: C1R
Tip solutie: Încheiere
Solutia pe scurt: Încheiere de admitere a cererii şi de restituire a cauţiunii.
Document: Încheiere de şedinţă 03.03.2014
E mirobolant doar de aflat ce de-a pile a reușit să-și pună in mișcare escrocul de STURDZA PALTIN GHEORGHE pentru ca să strămute procesul de pe la Brașov și Covasna la Satu Mare. Bine că nu l-a strămutat la Nyirbátor.
In ce privește insinuările din articol și anume că în afacerea asta murdară ar fi fost implicat și „fostul președinte al PNL Crin Antonescu, ce apare menţionat în interceptările pe care procurorii DNA le au în Dosarul retrocedărilor. Antonescu este invocat într-o discuţie pe care au purtat-o Ioan Gheorghe Varga şi Paltin Sturdza.”, eu unul nu cred din ele nici măcar o iotă.
Este ușor pentru un ziarist ca Bogdan Mihalca să arunce cu o piatră în baltă, mult mai greu pentru el va fi să incerce să o și scoată de acolo, dacă va realiza că de fapt a greșit impardonabil.