Kelemen Hunor: În SUA, am spus că în România sunt lezate drepturile fundamentale ale minorităţilor. Tăcere despre situaţia de la Carei
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, joi, la tabăra “Tineretul şi Uniunea Europeană” de la Izvoru Mureşului (Harghita), că în cursul vizitei făcute recent în SUA, a atenţionat factorii de decizie de la Washington că în România “sunt lezate” drepturile fundamentale ale minorităţilor, scrie Mediafax.
În cadrul prelegerii cu tema “Cum suntem văzuţi de americani”, Kelemen Hunor le-a spus celor prezenţi la tabăra “Tineretul şi Uniunea Europeană” de la Izvoru Mureşului, că în SUA a avut mai multe întâlniri, inclusiv cu membri ai Congresului american.
Cum se face ca presedintele UDMR a uitat sa povesteasca americanilor despre situatia de la Carei unde comunitatii romanesti ii sunt lezate drepturile fundamentale, la cultura in special. In municipiul Carei din Romania, consilierii UDMR, avandu-l ca presedinte pe primarul Kovacs, au refuzat amplasarea bustului poetului national Mihai Eminescu. Tot în municipiul Carei, nu se pot amplasa busturi ale personalităţilor româneşti in parcul din jurul castelului pentru că primarul, presedinte al UDMR nu are acceptul grofilor, desi acestia nu sunt proprietari. Nici în altă parte de oraş nu se pot amplasa busturi ale personalităţilor româneşti, oraşul fiind împărţit în perimetre etnice.
Şcolile româneşti sunt lăsate ultimele pe lista de investiţii , sala festivă a Colegiului Tehnic Iuliu Maniu este lăsată de izbelişte pentru că aici a fost semnată de Iuliu Maniu instaurarea administraţiei româneşti la 27 aprilie 1919 după Marea Unire din 1918, mormintele eroilor din cimitirele careiene sunt lăsate în paragină, fiind nevoie de intervenţii la nivel naţional pentru întreţinerea lor.
Dreptul la exprimare şi la „identitate naţională” a românilor din municipiul Carei din România sunt tăiate de către primăria Carei care oferă protocoale somptuoase pentru manifestări apropiate UDMR şi care lipsesc cu desăvârşire de Ziua Naţională sau a limbii române sau a drapelului naţional . Deja se fac pregătiri pentru 20 august dar nu pentru aniversarea lui Ionel Brătianu, o altă personalitate căreia i se interzice bustul de către consilierii UDMR în Carei.
In calitatea sa de presedinte al UDMR Carei, lider al grupului majoritar de consilieri UDMR din CL Carei, primarul Kovacs îşi asumă practic responsabilitatea iniţierii de fisuri grave în convieţuirea paşnică dintre etniile ce formează comunitatea careiană.
Nu este deloc întâmplătoare uitarea eşarfei tricolore tocmai la festivităţile prilejuite de Ziua Naţională a României de la 1 Decembrie şi nici la ceremonia de tăiere a panglicii de la inaugurarea Casei de Cultură din muncipiul Carei doar în prezenţa ofocialilor de la UDMR, în frunte cu preşedintele Kelemen Hunor care nu a avut nimic de obiectat .
In municipiul Carei, pe ultima hartă tipărită, nu apare trecut ca obiectiv Monumentul Ostaşului Român. Acelasi Monument, este imprejmuit de tuia înalti de 9 m pentru a bloca vizibilitatea asupra lui si este destinat ca loc de joaca potrivit celor declarate de primarul Kovacs. Toate acestea se întâmplă sub o administraţie UDMR, cea care se plânge apoi prin preşedintele său prin străinătăţuri, la persoane care nu sunt la curent cu tacticile de dezinformare promovate de acesta.
Comunităţii româneşti din Carei i se interzic drepturi fundamentale de către grupul majoritar al consilierilor UDMR al căror preşedinte are datorii neplătite din 2008 la bugetul de stat. În România, o comunitate românească nu are dreptul de a amplasa bustul poetului naţional, domnule Kelemen Hunor. Vă rugăm ca pe viitor , să faceţi public şi acest amănunt din viaţa comunităţii româneşti de sub o administraţie UDMR din România.
redacţia
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr
comentarii
de sorin florut la 10 iulie 2015 - 20:31
KH are dreptate! Este exact asa! Cu o singura modificare neesențială: In Romania sunt lezate drepturile fundamentale ale majorității.
de Horia Mărieș la 1 august 2015 - 05:45
In vizita sa de trei zile în SUA, Kelemen Hunor a fost insoțit de senatorul UDMR Tánczos Barna.
Prin Comunicatul nr. 1586/VIII/3 din 07 noiembrie 2014, D.N.A. – BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE anunța: „Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de : TANCZOS BARNA, la data faptelor președinte al Agenției Domeniilor Statului (ADS) sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru altul un folos necuvenit în formă continuată (2 acte materiale) și fals intelectual în formă continuată (2 acte materiale). Ca urmare a încălcării atribuțiilor de serviciu și a întocmirii frauduloase a acestor documente de către Drăgan Daniel, Tanczos Barna și de alte persoane, funcționari în cadrul Agenției Domeniilor Statului, Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa a suferit un prejudiciu evaluat la suma de 15.977.585 lei. Suspectului Tanczos Barna i s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală. Efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.”
Către Kelemen Hunor: „Spune-mi cu cine umbli, ca să-ți spun cine ești!” sau „Spune-mi cu cine te împrietenești, ca să-ți spun cine ești!” – proverbe românești.
http://www.timesnewroman.ro/files/attach/images/stories/urs_va_primi_300euro.jpg
Senatorul UDMR Tánczos Barna a depus în ziua de 14 iulie a.c. la Ministerul Mediului o petiție prin care solicită reanalizarea întregului sistem de management al carnivorelor mari, în special al ursului, ținând cont că pagubele produse de acest animal sunt tot mai numeroase iar numărul de exemplare este tot mai mare.
Îngrijorați de numărul mare de atacuri ale urșilor asupra oamenilor din ultimii ani și speriați tare de petiția lui Tánczos Barna, cei de la Ministerul Mediului au publicat pe toate site-urile posibile și imposibile un mesaj de avertizare catre turistii montani in care se prezintă trei măsuri de bază în evitarea „conflictelor” cu urșii de toate neamurile și anume:
1. Circulați doar in grupuri și fiți siguri că aveți asupra Dvs. un clopoțel (sau o talangă) care să facă zgomot evititând astfel intâlnirea tête-à-tête cu ursul !
2. Aveti asupra Dvs. un spray cu piper cu care să puteți stropi ursul cu spray de piper drept între ochi in cazul unei intâlniri tête-à-tête!
3. Este foarte important să puteți face diferențierea dintre fecalele de urs negru (care nu atacă omul) si ursul grizzly (care e cel mai periculos). Fecalele de urs negru conțin urme de afine, conuri de brad și blană de animale mici (gen veveriță) în timp ce fecalele de grizzly conțin urme metalice de clopoței sau talăngi și miros a piper. 🙂
……………………………..
Iată și opinia unui specialist (cu ortografia originală):
Dr. Patkó Ferenc
iulie 27, 2015, 08:07 la 8:17 am
Pajistile din judetul Harghita sunt pajisti distruse, suprafolosite. Unde fecalele bovinelor si urina a distrus vegetatia autohtona si originala. Ursii nu prezinta un pericol. Putem trai impreuna cu ele. Majoritatea ursilor sunt subnitriti (observate de mine de exemplu) fiindca nu gasesc hrana vegetala sau nevertebrata. Pentru a hiberna trebuie sa se ingrasa. In locul de trai sunt persecutati permanent. Nu au mediu de trai linistit. Aceste pajisti nu se pot asemana cu cele din Olanda , de exemplu. Mamiferelor din Carpati le este frica de om, si stiu ei de ce…Ursi protejati ar trebui sa devina un fel de obiect turistic. Asta se poate face, dar disparitia lor nu va rezolva saracia din Romania.
……………………………………………………..
Realizatorul TV britanic Charlie Otley a criticat inițiativa senatorului UDMR Tánczos Barna care vizează reducerea numărului de urși din România.
Charlie Otley – realizatorul documentarului „Wild Carpathia” și un avocat vocal al păstrării biodiversității în Carpați – îl acuză pe Tánczos că demersul său este un rezultat al acțiunilor de lobby desfășurate de cluburile de vânătoare. „Aceasta este cea mai ridicolă formă de propagandă pro-vânătoare, bazată pe informații false, despre care v-ați fi dat seama, în cazul în care v-ați fi făcut documentat și nu ați fi fost doar o portavoce pentru cluburile de vânătoare, care sunt în continuare responsabile cu numărarea urșilor și care umflă aceste cifre, pentru a obține licențe de vânătoare, pe care adesea le vând pe sume importante de bani unor imbecili însetați de sânge”, a scris realizatorul TV pe pagina sa de Facebook.
Tánczos Barna a precizat, potrivit Agerpres, că sistemul legislativ, de protecție, este depășit, în momentul de față și se bazează, cu precădere, pe opinia ONG-urilor care se ocupă de protecția mediului, a Ministerului Mediului, a agențiilor și a specialiștilor din acest domeniu și nu are în vedere aproape deloc punctul de vedere al agricultorilor, al fermierilor și al societății civile, al autorităților locale, care se confruntă cu din ce în ce mai multe probleme din cauza urșilor.
„Nu putem noi să ducem în cârcă dezideratele întregii Uniuni Europene la nivel de populație de urși, noi să fim grădina zoologică a Europei și ei să aibă producții de zece mii de tone de porumb pe hectar, de zece ori mai multe bovine pe hectar și noi să nu putem crește efectivele și să pierdem cotele de lapte și așa mai departe, pentru că noi trebuie să păstrăm natura intactă, specii protejate etc. Compensările ar trebui să fie pe măsură, cel puțin”, a afirmat Tánczos Barna.
Acesta a susținut că numărul urșilor crește în fiecare an cu câteva sute sau chiar mii, „ajungând la peste 10.000 de exemplare în întreaga țară”, în condițiile în care România și-a asumat, printr-un angajament față de UE, că va proteja cel puțin 6.000 de urși.
„Este o specie care și-a depășit demult habitatul natural, ne intersectăm din ce în ce mai des în orașe, în comune, în sate cu acest animal sălbatic și, în afară de pericolul pe care-l reprezintă la adresa vieții umane, trebuie să găsim și soluții pentru despăgubirile corecte, cinstite pe care să le încaseze fermierii care sunt afectați”, a mai spus Tanzcos Barna.
În replică, realizatorul documentarul „Wild Carpathia” comentează acid:
„Aveți una dintre ultimele populații semnificative de urși din Europa. Aceasta nu este o resursă care trebuie exploatată. Este ceva care trebuie sărbătorit și protejat. Alte țări sunt mult mai inteligente și folosesc diversitatea faunei pentru a face bani din ecoturism, dar poate Romania are nevoie de un alt tip de leadership dacă cei de acum nu înțeleg acest potențial evident.”
–––––––––––––
Tanczos Barna (UDMR): Nu putem transforma România în grădina zoologică a Europei; trebuie regândit sistemul de protejare a ursului
luni, 13 Iul 2015, 18:24 • POLITICĂ
Senatorul UDMR Támczos Barna a anunțat luni 13 iulie 2015 într-o conferință de presă, că va depune la Ministerul Mediului o petiție prin care va solicita reanalizarea întregului sistem de management al carnivorelor mari, în special al ursului, ținând cont că pagubele produse de acest animal sunt tot mai numeroase iar numărul de exemplare este tot mai mare.
Tánczos Barna a precizat că sistemul legislativ, de protecție, este depășit, în momentul de față și se bazează, cu precădere, pe opinia ONG-urilor care se ocupă de protecția mediului, a Ministerului Mediului, a agențiilor și a specialiștilor din acest domeniu și nu are în vedere aproape deloc punctul de vedere al agricultorilor, al fermierilor și al societății civile, al autorităților locale, care se confruntă cu din ce în ce mai multe probleme din cauza urșilor.
‘Sistemul trebuie regândit. Nu există, cred, în Europa, în UE, țară unde să fie atâtea atacuri cauzate de urși. Nu putem noi să ducem în cârcă dezideratele întregii Uniuni Europene la nivel de populație de urși, noi să fim grădina zoologică a Europei și ei să aibă producții de zece mii de tone de porumb pe hectar, de zece ori mai multe bovine pe hectar și noi să nu putem crește efectivele și să pierdem cotele de lapte și așa mai departe, pentru că noi trebuie să păstrăm natura intactă, specii protejate etc. Compensările ar trebui să fie pe măsură, cel puțin’, a afirmat Tanczos Barna.
Acesta a susținut că numărul urșilor crește în fiecare an cu câteva sute sau chiar mii, ‘ajungând la peste 10.000 de exemplare în întreaga țară’, în condițiile în care România și-a asumat, printr-un angajament față de UE, că va proteja cel puțin 6000 de urși.
‘Numărul urșilor, de exemplu, în România, crește cu câteva sute de exemplare în fiecare an, poate cu mii, și acest lucru este demonstrat de statisticile oficiale. Am depășit demult numărul de urși pe care trebuie să-i protejăm ca un angajament față de UE și constatăm zi de zi că întâlnirile urs-om, fermier-urs, în care sunt distruse culturile, sunt din ce în ce mai mari. Pagubele nu se plătesc așa cum trebui, nu sunt stabilite cum ar trebui și cred că a venit moment ca România să-și reconsidere din temelii atitudinea față de protejarea urșilor. Este o specie care și-a depășit demult habitatul natural, ne intersectăm din ce în ce mai des în orașe, în comune, în sate cu acest animal sălbatic și, în afară de pericolul pe care-l reprezintă la adresa vieții umane, trebuie să găsim și soluții pentru despăgubirile corecte, cinstite pe care să le încaseze fermierii care sunt afectați’, a mai spus Tanzcos Barna.
Senatorul UDMR a precizat că despăgubirile ‘sunt o glumă’, întrucât se stabilesc la nivelul cheltuielilor efectuate cu înființarea culturii și nu la nivelul pagubelor calculate, ceea ce, în opinia sa, ‘este o aberație’.
O altă problemă semnalată de senatorul UDMR este cea a cotelor de vânătoare, despre care spune că rămân de multe ori nefolosite, chiar și în perioadele în care se înregistrează atacuri generate de exemplare periculoase. Tánczos Barna a apreciat că trebuie regândit întregul sistem și din punctul de vedere al vânatului și să se creeze o legislație care să aibă în vedere și traumele produse asupra omului, aspect care este total neglijat, în acest moment.
‘Cred că nu doar plata unor despăgubiri în domeniul agricol este prioritate zero în momentul de față, ci și regândirea sistemului din punct de vedere al vânatului. Adică dacă permitem sau nu un sistem, poate restrictiv, dar un sistem care să introducă vânătoarea de trofee în acest domeniu, un sistem care să aibă în vedere și victimele umane. Pentru că, în momentul de față, ne concentrăm asupra porumbului și a vacilor și a bovinelor și lăsăm în afara ariei de acoperire a legislației traumele umane și cred că viața umană este prioritară din toate punctele de vedere, iar noua legislație trebuie să se refere inclusiv la acest aspect’, a punctat senatorul UDMR, adăugând că ‘este inadminisbil să trăim pe aceeași stradă cu ursul și să nu facem nimic, să ne uităm’.
Senatorul Tánczos Barna a conchis că în momentul de față nu poate face altceva decât să propună soluții, să atragă atenția asupra unor cazuri concrete și că speră într-un dialog constructiv cu Ministerul Mediului.
Petiția pe care Tanczos Barna o va depune marți la Ministerul Mediului a fost semnată de peste 70 de primari din Harghita și Covasna, de președinții consiliilor județene și de parlamentari din cele două județe.
În documentul menționat se arată că numai la nivelul anului 2014, în județele Covasna și Harghita, din totalul de 527 de pagube înregistrate cu procese verbale, majoritatea produse de urs, doar 99 au fost aprobate pentru plată, 197 au fost respinse pentru neîndeplinirea condițiilor și un număr de 231 încă nu au fost procesate.
Petiționarii solicită atât o analiză a situației actuale privind managementul carnivorelor mari prin prisma conflictelor generate de acestea, ‘astfel încât să reducă presiunea socială actuală și să evite o accentuare a acestor conflicte, ce ar putea aduce după sine efecte nedorite asupra statutului de conservare speciilor’. De asemenea, se solicită modificarea legislației și îmbunătățirea sistemului de acordare a despăgubirilor, ‘atât în cazul ursului și lupului cât și al mistrețului’, precum și urgentarea acordării despăgubirilor pentru pagube produse de carnivorele mari strict protejate culturilor agricole și animalelor domestice.
În județul Harghita, în acest sezon, patru persoane au ajuns la spital în urma unor atacuri ale urșilor, produse la stâne sau în păduri, iar mai multe animale au fost ucise. De asemenea, urșii coboară tot mai des în localități, ei fiind văzuți aproape zilnic în stațiunea Băile Tușnad, dar și în alte zone ale județului.
Potrivit evaluărilor efectuate de specialiști în primăvara acestui an, în pădurile harghitene trăiesc între 800 și 1.000 de urși.
AGERPRES (A-AS-autor: Gina Ștefan, editor: Diana Dumitru).
–––––––––––