Câți emigranți din cei peste 4 milioane, au pus de o parte măcar 10 000 de euro pentru a deveni propriul stăpân la întoarcerea din pribegie?
Guvernele României postdecembriste au creat cel mai mare exod în vreme de pace din ultimul secol din Europa.
Doar Marea Foamete Irlandeză (1845-1849) în care milioane de irlandezi au emigrat (https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Foamete_Irlandez%C4%83) se mai poate compara prin consecințe cu acest exod în vreme de pace, respectiv exodul sirian de astăzi în vreme de război.
Visul oricărui emigrant (eu sunt unul dintre ei) la plecarea din țară era să câștige 1000 de euro pe lună. După 10 ani de sclavie modernă, rupți de familie și de țară, îmbătrânind unii dintre aceștia se întorc în țară cu avutul lui chivernisit cu multe umilințe și privațiuni.
Provocarea majoră care îi așteaptă în țară este legată de reconstruirea unui echilibru social cu familia, cu societatea respectiv reintegrarea în sistemul economic.
De regulă după 10 ani de slugărit prin Europa mare parte din acești emigranți (mulți proveniți din satul românesc) își vor căuta un loc de muncă și prea puțini vor demara o activitate pe cont propriu.
În articolul de față încercăm să punctăm, ingredientele necesare pentru un fost emigrant, ca la întoarcerea acasă din bejenie să fie capabil de a dezvolta propria sa afacere în domeniul agroalimentar.
Care sunt cele 7 ingrediente de bază pentru reușită pentru a deveni propriul tău stăpân în ferma ta investind într-un atelier de procesare agroalimentară?
-O sumă de 10000 de euro pentru o unitate de procesare tip eurocontainer (2 eurocontainere modulate de 2,5 m/6m fiecare) autorizabilă din punct de vedere sanitar veterinar; Dacă fostul emigrant nu deține această sumă printr-o investiție de grup la nivel de prieteni sau familie (5-10 persoane) se poate strânge această sumă, știind faptul că pentru a elimina orice risc de ceartă între acționari, unitatea va funcționa pe sistem de prestări servicii (unitatea nu cumpără și nu vinde produse ci doar legalizează procesarea pe principiul funcționării morilor, pălinciiilor, oloirilor);
- O fermă țărănească cu un teren de minim 1000 de m 2 pentru instalarea acestei unități de procesare cu posibilitatea de a furniza utilitățile (apă, curent, acces);
- Cumpărare de materie primă (legume, fructe, lapte, etc…) de la țărani;
- Certificarea produsului pe o schemă de calitate (ecologică, tradițională, montană, locală);
- Autorizarea fermei din punct de vedere turistic pe sistem de camere de închiriat (500 de lei costul autorizării provizorii ce se obține pe loc);
- Organizarea unui lanț scurt de vânzare între fermă și consumator (vânzare în târguri și piețe specializate ecologice, Vânzare în magazine proprii, vânzare în fermă prin sistem de camere de închiriat, vânzare directă la consumator);
- O formare profesională (o zi pe săptămână pe durata unui an) adaptată potențialului de exprimare a fiecărui individ;
Câți dintre voi dragi emigranți (actuali și foști) mai aveți dorința de a vă transforma viața în bine din punct de vedere financiar încât să vă transformați din slugă în stăpân parcurgând cei 7 pași?
Cu 100 000 de afaceri individuale de procesare în domeniul agroalimentar (la nivel de 10 000 de euro investiție) sau cu 30 000 de unități de procesare la nivel de grup, Românii ar putea în maxim 4 ani să consume doar alimente țărănești românești sănătoase și să ofere un excedent mare la export!
Cu 1 milion de ferme țărănești autorizate la nivel de camere de închiriat România poate deveni un El Dorado agroturistic în Europa!
V-au anesteziat oare străinii ultima brumă de dorință de a fi stăpân în țara voastră?
Se mai poate baza oare România pe vârsta, experiența și banii voștri în interesul vostru personal, în afacerea voastră?
Ar trebui cumva să ne luăm gândul de la voi, ca o posibilă soluție pentru redresarea socio-economică a României?
Avram Fițiu,
Secretar General ,
Federația Națională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E.)
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr