Asociaţiunea ASTRA la 159 de ani de la înfiinţare

• publicat la: 23 octombrie 2020
Asociaţiunea ASTRA la 159 de ani de la înfiinţare

Marcăm astăzi 159 de ani de la înființarea la Sibiu a  Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), cu însemnat rol cultural şi politic în lupta de afirmare naţională a românilor din Transilvania şi pregătirea Marii Uniri din 1918.

Prima conducere a organizației a fost girată de președintele Andrei Șaguna, vicepreședintele Timotei Cipariu și secretarul George Bariț.

Statuetele Asociației precizau următorul scop al acestui for cultural: „Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor – toți aleși pe trei ani.”

După elaborarea înființării Asociației, cei 212 membri înscriși s-au întâlnit în ședința inaugurală, la Sibiu, în ziua de 23 octombrie 1861, alegându-i să conducă Asociația pe mitropolitul Andrei Șaguna – președinte, Timotei Cipariu – vicepreședinte și George Bariț – secretar. Adevăratele țeluri urmărite de Asociație erau conturate din prima zi: dorința fierbinte să fim o singură națiune!

În 7 februarie 1895 comitetul de conducere al Astrei decide elaborarea și publicarea Enciclopediei Române, sub îndrumarea lui Corneliu Diaconovici. Lucrarea, apărută în trei volume între 1898 și 1904, a îndeplinit multă vreme o dublă funcție, culturală și politică, în istoria poporului român.

În cadrul Astrei s-a concentrat la sfârșitul secolului al XIX-lea elita intelectuală a românilor transilvăneni: George Bariț, Timotei Cipariu, Andrei Șaguna, Ion Pop-Reteganul, Ioan Pușcariu, Miron Cristea, Vasile Goldiș, Onisifor Ghibu, Octavian Goga. Secretarii Asociațiunii, care și-au desfășurat activitatea la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au fost Corneliu Diaconovici, Octavian Tǎslǎuanu și Andrei Bârseanu. În 1906, secretar administrativ al ASTREI este Oct. C Tăslăuanu. Oct. C Tǎslǎuanu alǎturi de poetul Octavian Goga au sub supraveghere revista de culturǎ,civilizație, literaturǎ, artǎ și atitudine numitǎ Luceafǎrul. Apǎrutǎ mai intâi la Budapesta, în 1902, își mută sediul la Sibiu în 1906, pe strada Schewis nr. 2, an ce coincide cu alegerea în funcția de secretar al ASTREI. Primul număr apărut la Sibiu a fost nr 17-18 din 15 octombrie. Luceafărul devine “oglinda vie a a spiritului de creație ardelean”.

Până la Unire, în fruntea ASTREI au fost ca președinți personalități politice și culturale proeminente: Andrei Șaguna, Vasile Ladislau Pop, Iacob Bologa, Timotei Cipariu, George Barițiu, Ioan Micu-Moldovan, Alexandru Mocioni, Iosif Sterca-Șuluțiu, Andrei Bârseanu, inițiatori de mari înfăptuiri, ideologi și animatori înflăcărați.

După ani de muncă laborioasă a ASTREI (conferințe, editări de cărți, înființări de școli), Cipariu declara în 1867 următoarele: „Simțul național s-a deșteptat în toată românimea. Națiunea română a venit la cunoștința poziției care i se cuvinte între națiunile Europei; ea va face toți pașii cuveniți pentru a ocupa această pozițiune cu demnitate. Am început a ne elibera patria, am început a ne elibera limba.”

În timpul președinției lui Iuliu Moldovan a luat loc la Blaj, în ziua de 20 septembrie 1936, congresul general al Astrei cu ocazia aniversării a 75 de ani de existență, la care au participat Regele Carol al II-lea al României și principele moștenitor Mihai I al României.

În anul 1947 au fost aleși în fruntea Asociațiunii episcopul ortodox Nicolae Popoviciu al Oradiei și vicarul greco-catolic Pompeiu Onofreiu de la Sibiu. Aceștia s-au opus inițiativei de includere a ASTREI în ARLUS. În anul 1948 comuniștii i-au înlăturat de la conducerea Astrei, iar Asociațiunea a fost desființată. După o perioadă de furie, de distrugere a multe din realizările Astrei (1948 – 1960) în general, a culturii naționale, încet, încet, într-o formă mai mult sau mai puțin mascată, s-a putut discuta despre spiritul Asociațiunii. Au început să se întocmească lucrări de grad, să se publice materiale despre activitatea Asociațiunii și chiar să se vorbească despre însemnătatea ei în istoria românilor. Cercetătorii Vasile Curticăpeanu, Victor Grecu, Matei Pamfil, Paul Abrudan, Mircea Avram, Dan Mârza și alții au început să pună în valoare bogăția spirituală a ASTREI. În 1965 la Târgu Lăpuș s-a reînființat Astra Lăpușneanu de către cărturarul Valentin Blitz.

Între 29–31 august 1986 la Sibiu și Săliște a avut loc sesiunea „125 de ani de la înființarea Astrei“, onorată cu participarea președintelui Academiei Române și a mitropolitului Antonie Plămădeală.

După Revoluția Română din 1989, la începutul anului 1990, vechii astriști și intelectualii mai tineri care cunoșteau activitatea Astrei, au reactivat asociațiunea. Flacăra astristă s-a reaprins aproape simultan în mai multa localități din toată țară. În aprilie 1990 a avut loc la Sibiu prima adunare generală după 47 de ani. Cu acest prilej a fost ales ca președinte al Astrei preot profesor universitar doctor Dumitru Abrudan. Cu blândețea și înțelepciunea sa, în cei doi ani de președinție, a contribuit la refacerea prestigiului Astrei în noile condiții de lucru.

Actualmente ASTRA are răspândite, atât în țară, cât și în afara granițelor peste 70 de despărțăminte (filiale), între care cele mai active sunt: Despărțământul “Mihail Kogălniceanu” Iași, “Timotei Cipariu” Blaj, ”ASTRA-Timotei Cipariu” Dumbraveni-Sibiu, Orăștie, Năsăud, “Ioan Sârbu” Criuleni, “Valul lui Traian” Tighina , Astra Dej, Șomcuta Mare, Carei, Sebeș.

În Carei,  Despărțământul  ASTRA   ia ființă în  iulie 1923  după numeroase  încercări şi greutăţi create de fosta  stăpânire.  Primul preşedinte a fost preotul canonic Gheorghe Mureșan,  secretar  Octavian Câmpianu,  casier  Ludovic Vida,  bibliotecar  distinsul director-învățător Gheorghe Pteancu iar  controlor  directorul de bancă Albina Ariu Stupariu.

În ziua de 4 noiembrie 1928, în cadrul Adunării Generale de la Sanislău se va vota o nouă conducere alcătuită din președinte profesorul Aurel Coza, vicepreședinte prim-pretorul dr. Ioan Gherman , secretar profesorul Augustin Ossian , casier părintele Vasile Terdic, bibliotecar institutor Ioan Cleja.

“Pentru a lămuri activitatea în regiunea noastră a acestei societăți culturale, dăm loc aicea referatului harnicului director al Despărțământului ASTRA-Carei, dl. Coza Aurel, director al Liceului “Vasile Lucaciu” din Carei:  “Regiunea Carei fiind în trecut o parte integrantă a județului Satu-Mare, organizația de aici a “ASTRA” sub numirea de “ASTRA sătmăreană” punea în mișcare masele de la hotarele etnice, frământate de stăpânirea străină de atunci pentru a le abate din ogașa credințelor strămoșești. Sunt pomenite și azi marile manifestații și culturale și naționale de la Sanislău din 1901 și de la Tiream din 1891, care au lăsat urme adânci în sufletul populației acestui ținut, fiind tot atâtea reacții la actele de violență a stăpânirii cu tendințe de a ne călca în picioare drepturi ori a ne intra în biserici. Părintele Lucaciu era animatorul și organizatorul lor pe atunci, al cărui instinct de conservare îi indica prompt momentul ce pretindea o mișcare de mase, pentru a răspunde încercărilor stăpânitorilor de a ne abate din drumul tendințelor firești.

Noua conducere, timp de cinci ani, până la noua Adunare Generală ținută la Vezendiu în 17 iunie 1933 lucrează sistematic la refacerea legăturilor cu masele de la sate. Toamna și primăvara cutreieră satele în propagandă culturală, ținând conferințe, aranjând șezătoare, înființând biblioteci, iar iarna înființând școală țărănească și șezătoare culturale pentru intelectualii locali, cu program întocmit cu concursul intelectualilor, tineretului și al doamnelor din Reuniunea Femeilor. La aceste șezătoare a adus conferințiari dela Universitatea din Cluj, pe cei mai de seamă învățați ai noștri din Cluj, oferind intelectualilor de aici o adevărată hrană sufletească. Lumea românescă a și înțeles eforturile Despărțămînului Carei în acestă direcție.

Dovadă sala arhiplină la toate conferințele ținute în ultimii șase ani în duminicile din postul mare, februarie-martie, așa că publicul în această privință are o adevărată școală, prezentându-se la termen și așteptând cu nerăbdare ciclul de conferințe obișnuit al Astrei.

N-a fost nici un eveniment în viața satelor din această plasă, la care să nu fi participat Despărțământul careian .  Inaugurări de școli – și mulțumită Celui de sus și hărniciei conducătorului plășii s-au ridicat ca nici într-o altă parte județului și de o frumusețe că ar putea lua locul multor gimnazii din diferite orășele.

În cadrul “ASTRA”, Aurel Coza a desfăşurat, alături de soţia sa, profesoara Augusta Coza (născută Pelle) președinta “Societăţii Femeilor Române” – sora părintelui Ioniţă Pelle – o foarte bogată şi susţinută activitate educativă în satele din împrejurimile Careiului, trezindu-le locuitorilor români de origine, conştiinţa naţională şi mândria de a fi români.

La “ASTRA” fiecare din aceste școli se deschidea și se închidea cu un festival. Pe timpul duratei cursurilor (în zilele de sărbători) mai aveau loc șezători culturale cu programe artistice. Cursurile s-au predat gratuit.

– În despărțământul de plasă al “ASTRA” din Carei condus de Aurel Coza au funcționat astfel de școli țărăneaști pentru țărani (bărbați) în anii 1934/35 și în 1936/37.”

– “La 13 octombrie 1934 s-a inaugurat școala din Căpleni. În Căpleni, învățătorul Ioan Silaghi, notarul Nicolaie Saitiș și preotul Vasile Șuta au imprimat locuitorilor timbrul românismului. La inaugurare au participat din Carei intelectuali în frunte cu vicarul Alexandru Gera, preotul ortodox Ignatie V. Borza, profesorul Aurel Coza, prim-pretorul dr. Ioan Gherman. Cuvântările ținute de aceștia au fost aplaudate cu entuziasm.” (“Hotarul”, octombrie 1934)

– “La 11 noiembrie 1934 ministrul Constantin Anghelescu a vizitat școlile din Sălaj și a fost impresionat de Liceul “Vasile Lucaciu” din Carei, exprimând laude directorului și corpului profesoral. A vizitat și școala din Căpleni și a fost mulțumit.” (“Hotarul”, noiembrie 1934)

– “La 11 noiembrie 1934 s-a sărbătorit Ziua Unității Naționale prin conferințele profesorului Aurel Coza și prim-pretorului dr. Ioan Gherman urmate de un bogat program artistic.” (“Hotarul”, decembrie 1934)

“La Conferința “Astrei” ținută la Cluj în 1936, prezidată de prof. dr. Iuliu Moldovan, unde s-a adus în discuția președinților gruparea organizațiilor de pe frontieră, dl. Aurel Coza, entuziastul președinte al despărțământului Carei, a citit un raport detaliat asupra problemelor din plasa domniei sale și care așteaptă o grabnică rezolvare. Acest documentat raport a fost plin de sugestii pentru felul în care trebuie să se procedeze la studiul problemelor regiunii. Copia lui a fost trimisă tuturor organizațiilor de frontieră.”

La 24 aprilie 1927 apare, sub conducerea unui comitet, ziarul “Graiul Neamului”, – Organ de propagandă culturală națională al “Astrei”, director profesor Aurel Coza. Săptămânalul continua strădaniile gazetei “Neamul nostru” și se imprima în patru pagini.

Peste trei ani, “Graiul Neamului” devine “Organul de propagandă cultural-națională al “Astrei” redactat de Secția din Carei a “Asociației Generale a Profesorilor Secundari” și trece în grija profesorilor din Carei, directorul publicației râmânând însă tot profesorul Aurel Coza: “Mai trebuie să pomenim și activitatea prin gazeta săptămânală a Despărțămantului. De zece ani își duce viața gazeta “Graiul Neamului”, discutând toate chestiunile locale și apărând la nevoie interesele naționale față de cei care le-ar călca în piciore.

După ispășirea regimului de domiciliu forțat la Vatra Dornei, impus de autoritățile comuniste în vara anului 1953, Aurel Coza a revenit la domiciliul lui din Cluj unde s-a consacrat vieții de familie, studiilor istorice, inclusiv în colaborare cu Petre Popescu-Gogan de la Academia Română , participării la întâlniri cu foștii elevi de la liceul din Baia Mare si Carei precum și participării sporadice la evenimente prilejuite de comemorarea preotului, memorandistului, luptătorului neînfricat pentru libertatea neamului, a celui de a fost dr. Vasile Lucaciu.

Astriştii careieni sunt mândri de înaintaşii lor, de exemplul oferit de aceştia în promovarea limbii,  literaturii şi culturii române  precum şi a spiritului de solidaritate a românilor  dar şi a respectului faţă de celelalte naţiuni conlocuitoare  aici  la graniţa de nord-vest a României.

Alegerea Careiului ca loc al desfăşurării celei de-a 112-a Adunări Generale  a ASTRA   a fost  o  cinste şi o onoare acordată  oraşului având în vedere personalităţile   marcante care au  participat precum şi instituţiile din care fac parte.

Lasati un comentariu