16 aprilie 1919 – Armata Română a pornit contraofensiva asupra trupelor bolşevice ungare şi secuieşti

• publicat la: 16 aprilie 2022
16 aprilie 1919 – Armata Română a pornit contraofensiva asupra trupelor bolşevice ungare şi secuieşti

Armata regală română a respins atacul trupelor bolsevice ungare si a contraatacat, atingînd Tisa la 1 mai 1919.

După terminarea Primului Război Mondial ,Ungaria a hotărât desprinderea ei de Austria, dar fără să recunoască şi independența celorlalte provincii aflate în componența fostului Imperiu Austro-Ungar . Altfel spus, Ungaria dorea să se desprindă de Austria, dar dorea să păstreze și restul teritoriilor locuite majoritar de celelalte popoare din vechiul imperiu. Bineînțeles că membrilor guvernului de la Budapesta nici prin gând nu le trecea să recunoască Unirea de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, atunci când reprezentanții națiunii române din Transilvania au spus răspicat întregii lumi că doresc să se unească cu România. Ba, mai mult în luna martie a anului 1919, puterea în Ungaria a fost preluată de comuniștii conduși de Bela Kun, iar în scurt timp forțele comuniste maghiare au atacat noul stat Cehoslovacia și au început pregătirile pentru confruntarea cu trupele române din Transilvania, în speranța de alipirii acesteia la Ungaria. Astfel, după aproape o lună de pregătiri, la începutul lui aprilie 1919 Ungaria, care încheiase o alianță cu bolșevicii lui Lenin, era pregătită pentru a porni ofensiva militară în Transilvania, prin această urmărindu-se anihilarea armatei române printr-un atac combinat, respectiv a ungurilor dinspre vest, prin Transilvania, și a rușilor dinspre est, prin Basarabia.

Armata Română a pornit contraofensiva asupra trupelor bolşevice maghiare şi secuieşti, una din cele mai aprige lupte dându-se la Hodod şi împrejurimi, 20 de ostaşi români găsindu-şi aici sfârşitul, însă inamicul a fost pus pe fugă. După 3 zile, în 19 aprilie 1919, orașele Satu Mare şi Carei erau eliberate și astfel a fost posibilă instaurarea administraţiei românești.

Eroii neamului românesc comemorați în județul Satu Mare la Hodod și Lelei

Ofensiva Ungariei bolşevice, care încheiase o alianţă cu bolşevicii lui Lenin, urmarea să desfiinţeze statul român printr-un atac combinat, initiat de unguri dinspre vest, prin Transilvania, şi de către ruşi dinspre est, prin Basarabia.

Armatele celor două regimuri comuniste ar fi urmat să faca jonctiunea pe crestele Carpaţilor Orientali, deveniţi graniţă între Rusia Sovietică şi Ungaria bolşevică.

Din fericire, proiectul nu s-a putut realiza, atît din cauza ofensivei româneşti care a desfiinţat Ungaria bolşevică, cat şi datorita rezistenţei româneşti de pe Nistru contra bandelor bolşevice ce testau tăria apărării trupelor române si nu în ultimul rînd datorită ofensivei ruşilor albi ai generalului Denikin în sudul Ucrainei.
Această ofensivă ne-a dat Romaniei răgazul pe Nistru pentru a se putea concentra spre vest, spre ameninţarea Ungariei bolşevice. Generalul Traian Moşoiu a condus Comandamentul Trupelor din Transilvania pînă la 11 aprilie 1919, cînd conducerea este luată de generalul Gheorghe Mărdărescu, generalul Moşoiu preluînd comanda grupului de armate „Nord „.

Acesta a condus contraofensiva victorioasă încheiată cu ocuparea Budapestei, devenind comandant al garnizoanei române din Budapesta, apoi guvernator militar al teritoriilor ungare de la vest de Tisa.

Buletin de Carei

Lasati un comentariu