Pagina principala / Cultura Invatamant / La librăria Primăriei Carei a apărut și varianta în limba română pentru ,,Cartea Suferințelor,, semnată de Otilia Marchiș

La librăria Primăriei Carei a apărut și varianta în limba română pentru ,,Cartea Suferințelor,, semnată de Otilia Marchiș

La librăria Primăriei Carei a apărut cartea scriitoarei careience Otilia Marchiș, secretara literară a lui Anatole France.

Urmare a numeroaselor semnalări din partea redacției Buletin de Carei, putem găsi pe rafturile librăriei și ,,Cartea Suferințelor,, cu numele autoarei, Otilia Marchiș.

Facem această specificare pentru că volumul tradus în limba maghiară are în loc de numele autoarei o poreclă a acesteia. Așa Procedează primăria Carei când vine vorba de un autor român cum este Otilia Marchiș, sora vicarului Romulus Marchiș, preşedintele Comitetului Naţional Român, cooptat în Sfatul Ţării, conducătorul delegației de careieni la Marea Unire din 1918. Porecla Belzebub a poetului Ady Endre este ascunsă cu grijă în timp ce tinerii de la liceul maghiar sunt învățați despre semnificația poreclei scriitoarei românce, poreclă dată de fapt de Belzebub..

Cercetaşii şi mizerabila referire la scriitoarea româncă Otilia Marchiş

Cartea Suferințelor are o prefaţă semnată de Henry Barbusse. O experienţă unică şi şocantă prin dramatismul  (perioada petrecută în închisoarea horthystă), stă la temelia tulburătoarelor amintiri din Cartea suferinţelor. Martoră şi victimă a represaliilor noului regim al lui Horthy, instalat după răsturnarea Republicii Sovietelor, Otilia Marchiş se simte datoare să depună o mărturie acuzatoare în procesul niciodată casat al ororilor fascismului. Ea scrie dintr-o răsuflare Cartea suferinţelor, unul din primele semnale ale apariţiei nazismului.

Confesiunile ei alcătuiesc dosarul unor teribile atrocităţi, supus judecăţii lucide ale omenirii. Concepute sub forma unor note de jurnal intim, redactate sub impresia unor trăiri fierbinţi, imediate, memoriile scriitoarei careiene reţin, dintr-o experienţă personală, elementele definitorii ale unei lumi absurde, surprinse într-un moment acut de criză, când nedreptatea şi liberul arbitru lăsau câmp deschis celor mai cumplite abuzuri.

Publicată fragmentar în ziare franceze şi germane, reprodusă în foileton de Adevărul de la Bucureşti, tradusă integral în limbile franceză, germană şi olandeză, comentată de presa americană şi olandeză, ea a cunoscut o intensă circulaţie, fiind întâmpinată cu elogii superlative. Romain Rolland şi Henri Barbusse, care semnează prefaţa ediţiei franceze, tulburaţi de mesajul ei patetic, umanitar, sunt convinşi că literatura va recupera acest document menit să fixeze pentru totdeauna în memoria omenirii cele dintâi manifestări agresive, violente, ale flagelului nazist.

Buletin de Carei – mereu în slujba comunității!