Pagina principala / Timp Liber / Ce muzee româneşti se pot vizita virtual

Ce muzee româneşti se pot vizita virtual

Doar câteva muzee româneşti ţin pasul cu noua tehnologie şi încearcă să-şi atragă publicul cu tururi virtuale. Principalul motiv invocat este lipsa banilor. În lume, marile muzee au intrat deja în giganticul proiect Google Art.

Antipa, Muzeul Ţăranului Român sau cel din Dumbrava Sibiului sunt doar câteva dintre muzeele care propun vizite virtuale. Cel mai reuşit tur virtual este cel al Muzeului Ţăranului Român (MŢR), care însă este destul de dificil de găsit pe site-ul instituţiei.
„A fost un cadou făcut propriului public anul trecut, în septembrie, cu prilejul zilelor muzeului”, spune pentru România Liberă directorul MŢR Virgil Niţulescu.

Pe imaginile panoramice apare desenată o hartă a celor trei nivele, plus
un ghid sumar care poate ajuta pe oricine să navigheze în muzeu. Turul prin muzeu este avizat de un ghid, o voce din off conducând vizitatorul în lumea ţăranului român. Chiar dacă nu a fost foarte intens promovat, zilnic se constată circa 100 de vizitatori unici, iar în cele câteva luni de la lansare s-au înregistrat peste 20.000 de accesări.

La Muzeul de Istorie Naturală Antipa turul virtual este util, dat fiind faptul că instituţia este închisă publicului din cauza lucrărilor de reabilitare şi modernizare.

Şi pe site-ul Muzeului Satului în Aer Liber din Dumbrava Sibiului apar 16 imagini panoramice din care se poate face un tur virtual al celor mai frumoase construcţii ţărăneşti.
Toate celelalte muzee mari din ţara noastră nu încearcă însă să atragă vizitatori prin tururi virtuale, reprezentanţii instituţiilor româneşti invocând lipsa banilor.

Mari maeştri, la tine acasă

La nivel mondial, gigantul Google a lansat la începutul lunii februarie o platformă care permite iubitorilor de artă să se plimbe virtual prin marile muzee şi galerii ale lumii.

Noua platformă, googleartproject.com, prezintă imagini reale din 17 muzee, printre care MoMA din New York şi Palatul Versailles, dar şi Rijksmuseum şi Van Gogh din Amsterdam, Muzeul Ermitaj din Sankt-Petersburg, Tate Britain din Londra, Alte Nationalgalerie din Berlin sau Muzeul Kampa din Praga.
Peste o mie de opere de artă au fost fotografiate pentru acest proiect. Utilizatorii noului serviciu pot mări imaginile, pentru a observa chiar şi cele mai fine detalii ale operelor de artă.

„Noi sperăm ca această platformă să îi facă pe oamenii de pretutindeni să dorească să vadă operele de artă şi să le exploreze cu lux de amănunte”, a declarat Nelson Mattos, vicepreşedinte al departamentului de inginerie al Google.

Picturi HD

Fiecare dintre muzeele participante a ales o operă de artă care să fie fotografiată în versiune HD (high definition, de 7 miliarde megapixeli), calitatea imaginii ajungând să fie de 1.000 de ori mai mare decât a unei poze realizate cu o cameră digitală. Astfel, va putea fi văzută în detaliu, mult mai bine decât cu ochiul liber în muzeu, mai ales că în unele dintre aceste instituţii o parte din opere sunt îngrădite de cordoane de siguranţă, ceea ce face ca distanţa între vizitatori şi obiectul expus să fie mai mare. Au fost necesare între patru şi opt ore pentru imortalizarea fiecărei picturi în detaliu, suprapunându-se mii de capturi ale aceleiaşi opere de artă pentru imaginea de final.

Printre aceste opere selectate special se numără „Naşterea lui Venus” de Botticelli (Galleria Uffizi, Florenţa), „Noaptea înstelată” de Van Gogh (MoMA) şi „Rondul de noapte” de Rembrandt (Rijksmuseum). Muzeul Palatului Versailles a propus în această selecţie de opere de artă un portret al Mariei Antoinette, alături de copiii săi, realizat de Louise Elisabeth Vigée-Lebrun.

În total, pe platforma Google pot fi văzute operele a 486 de artişti, cu peste o mie de lucrări de artă. În plus

, programul permite vizualizarea panoramică, de 360 de grade, a celor mai interesante galerii de artă din lume.

Muzeele partenere ale acestui proiect nu se tem că prezenţa online a operelor de artă pe care le găzduiesc va duce la o scădere a numărului de vizitatori. „Experienţa ne arată că oamenii, după ce au văzut o lucrare pe internet, vor să vadă şi opera veritabilă”, a declarat Nicholas Serota, director la Muzeul Tate. În viitor vor fi atrase şi alte muzee în proiectul Google.

Arta românească nu interesează încă Google

Deocamdată muzeele româneşti nu au primit propuneri de asociere în acest proiect. „MNAR este interesat să se asocieze în orice proiect internaţional de promovare culturală, iar Google Art Project este unul dintre proiectele demarate recent, cu vizibilitate foarte mare”, declară pentru România Liberă curatorul Departamentului de Artă Românească Modernă, Valentina Iancu. „Ar fi o colaborare bună pentru institu¬ţia noastră, dar şi pentru România, în general, în sensul că avem artişti buni şi foarte buni care merită o vizibilitate mai mare la nivel internaţional. Platformele de promovare online au avantajul de-a fi accesibile unui public foarte larg şi divers şi, în acelaşi timp, dezavantajul că informaţia se va pierde din cauza cantităţii (sunt enorm de multe muzee)”, a mai completat Valentina Iancu.

Pe de altă parte, Cosmin Ţapu, PR al Muzeului Naţional de Artă Contemporană, crede că „tururile virtuale de acest fel merg la muzeele care au o colecţie permanentă, statică, însă la MNAC nu există aşa ceva şi nu avem cum să intrăm într-un asemenea proiect”. Există un alt proiect al muzeului pentru propriul tur virtual, însă lipsa banilor a amânat dezvoltarea lui: „La un muzeu de artă contemporană sunt multe evenimente şi ar merge înregistrarea unei expoziţii de două luni, utilă pentru public; ar folosi ca o arhivare a evenimentului”, a mai adăugat Cosmin Ţapu.

Google Art Project
Lucrările expuse pe Google Art Project sunt din colecţiile permanente ale muzeelor. Pe lângă clasicii picturii mondiale, sunt prezentate şi stampe, sculpturi sau fotografii ale unor autori necunoscuţi. Pe link-ul Muzeului Central de Artă Regina Sofia, din Madrid, sunt prezentate imagini din timpul celui de-al doilea război mondial. Obiecte reprezentative pentru cultura asiatică, precum sculpturi reprezentându-l pe Buddha, ilustraţie de carte -chiar şi o secţiune din Coran -, stampe şi gravuri chinezeşti sunt expuse la Galeria de Artă Smithsonian din Washington. Pentru iubitorii de artă, zecile de lucrări prezentate de fiecare muzeu – numai la secţiunea pentru Tate sunt 159 – pot fi o adevărată trecere în revistă a culturii lumii.

sursa  rlonline