Remember Corneliu Balla

• publicat la: 19 April 2013
Remember Corneliu Balla

Acum 83 de ani, la 11 aprilie 1930, se năștea la Olosig, județul Bihor, Corneliu Balla, cunoscut sub pseudonimul literar Gabriel Rațiu. A fost un foarte bun traducător din limba maghiară, publicist și poet, „debutând aproape postum” în această calitate, după cum singur mărturisea celor apropiați.

În memoria sa, Direcția de Cultură și Sport din Primăria Carei, Centrul Cultural Carei și Biblioteca Municipală Carei au organizat o masă rotundă avându-i ca invitați pe dr. Viorel Câmpean, bibliotecar la Biblioteca Județeană Satu Mare și Titus Doboș, prieten apropiat al scriitorului Gabriel Rațiu.

Evenimentul a debutat cu depunerea de coroane la placa comemorativă de pe blocul unde a locuit Corneliu Balla, continuând în Sala de expoziții a Castelului Karolyi cu o masă rotundă.

Discuțiile au fost deschise de directorul Direcției de Cultură și Sport, Bogdan Georgescu, cu un cuvânt de bun venit. Moderatorul Adrian Ștefănuți a dat apoi cuvântul lui Titus Doboș.

Acesta a rememorat ultimele zile ale celui care a fost Corneliu Balla, personalitate culturală marcantă a Careiului. Sub titlul „Printre stele”, Titus Doboș a dat citire unui fragment de discuție premonitorie pe care a avut-o cu bunul său prieten. Întâlnindu-se întâmplător pe stradă, cu câteva zile înainte de trecerea poetului Gabriel Rațiu spre stelele cerești, l-a întrebat ce mai face. Răspunsul lui Corneliu Balla a fost obișnuitul „printre ele”, dar Titus Doboș, fiind „surd oleacă”, după cum singur mărturisea, a înțeles printre stele. Aceasta a fost ultima discuție pe care au mai purtat-o cei doi prieteni.

La câteva zile, dând un telefon pentru a se interesa de soarta unui e-mail rămas fără răspuns, glasul îndurerat al soției poetului, Amelia Balla, i-a dat tragica veste. Corneliu Balla a plecat să scrie îngerilor.

Discuția  a continuat cu dr. Câmpean Viorel, prietenul care l-a însoțit în ultimii ani ai vieții și căruia i-a lăsat testament publicarea postumă a volumelor rămase în manuscris. Dintre acestea a apărut la editura Citadela volumul Zarca, poezii scrise în închisorile comuniste care i-au marcat adolescența. V. Câmpean a evidențiat laturi mai puțin cunoscute ale personalității lui Corneliu Balla.

 Ne despărțeau aproape 4 decenii ca vârstă, dar l-am simțit mereu tânăr. Era un licean în suflet, fascinat de internet, de tehnica modernă. S-a numărat printre primii intelectuali sătmăreni care a folosit tehnica modernă. Era extrem de bucuros să vadă tineri bine pregătiți. Nu avea mai mare bucurie decât să vadă un tânăr care stăpânea un subiect mai bine decât dânsul.”  

A adus apoi în discuție perioada în care, licean fiind, Corneliu Balla a făcut pușcărie politică, perioadă care i-a marcat destinul. A încheiat cu un citat din poezia Cântă moartea de Octavian Goga, scrisă spre sfârșitul vieții: „Nu câte-au fost îmi vin în minte,/ Ci câte-ar fi putut să fie.”

Profund impresionat de neuitarea dovedită de careieni față de personalitățile culturale careiene, printre care se numără și Corneliu Balla, dr. Viorel Câmpean a declarat pentru Buletin de Carei:Sigur că familia este o mare realizare în viață, dar oamenii pe care i-ai cunoscut și te-au marcat sunt tot ceea ce te definește ca om pentru că spiritul lor se regăsește în toate realizările tale, în personalitatea ta.”

Evenimentul s-a încheiat cu un moment poetic din lirica lui Corneliu Balla (Gabriel Rațiu), ai cărui interpreți au fost Nagy Evelin, Gabriela Marincaș și Dan Coșarcă, membri ai trupei de teatru M.E.E.M a Centrului Cultural Carei, instruiți de Adrian Ștefănuți.

redactia

Lasati un comentariu