Grigore Leşe, lecţie de viaţă pentru tineri la Satu-Mare

• publicat la: 10 March 2015
Grigore Leşe, lecţie de viaţă pentru tineri la Satu-Mare

Marele rapsod popular, Grigore Leşe a fost prezent astăzi, 10 martie 2015, la Satu Mare unde  a susţinut în această seară, la Filarmonica ,,Dinu Lipatti’’, un concert în cadrul turnelui naţional “Hori de primăvară”, parte a programului “Tradiţie. Istorie. Rost”.

Centrul Internaţional Antidog şi Pentru Drepturile Omului a organizat, la fel ca în toate cele 12 oraşele unde Grigore Leşe susţine concerte, evenimentul ,,Artă contra Drog’’. În cadrul evenimentului  de la sala de şedinţe a Consiliului Judeţean, Grigore Leşe le-a vorbit tinerilor sătmăreni despre viaţă, despre cultură, a criticat societatea actuală, le-a dat sfaturi, şi i-a îndemnat pe tineri să îşi pună ordine în viaţă.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Din partea autorităţilor locale, a fost prezent  Claudiu Sulea,şeful de cabinet al preşedintelui Consiliului Judeţean Satu Mare, Adrian Ştef,  care declarat că ,, în sprijinul tinerilor şi nu numai, vin cu un proiect care se derulează începând din primăvara aceasta şi care se numeşte ,,Satu Mare-tărâm de legendă’’. Am făcut două circuite, unul la sud şi unul la nord de Someş prin care dvs. puteţi să vedeţi, să întâlniţi, să vă familiarizaţi cu istoria, tradiţia şi legenda din aceste locuri. Este vorba despre cripta familiei Karolyi, o veche famile sătmăreană, despre Castelul din Carei, este vorba despre casa memorială a lui Ady Endre, cetatea din Ardud, multe legende în jurul ei, cuptoarele dacice de la Medieşu Aurit, unele dintre cele mai vechi cuptoare dacice de pe teritoriul ţării, casa memorială a lui Vasile Lucaciu, aveţi ce vedea.’’

În altă ordine de idei, artistul Grigore Leşe a menționat că în cadrul concertelor pe care le susține în primul său turneu național vrea să transmită spectatorilor o poveste coerentă despre muzică. Rapsodul s-a arătat încântat de faptul că la toate concertele sale sălile sunt arhipline, cu mulți tineri printre spectatori.

 

 

 

 

,,Misiunea mea este foarte simplă. Să mă duc  diseară la Filarmonică şi să spun o poveste muzicală.Sunt muzician şi aud de fiecare dată în speech-uri  folclorul, ,,identitate’’, ,,muzică populară’’ ,ce ne-om face noi dacă se pierde identitatea?’’. Sunt în Satu Mare, într-un oraş cosmopolit, aici sunt unguri, evrei, şvabi, români şi zona aceasta este interesantă din acest punct de vedere. Dar nu trebuie să ne punem problema din punct de vedere al identităţii.(…) Românii îşi caută identitatea, scoţienii îşi caută identitatea, Iugoslavia s-a fărâmiţat, Bosnia are mulţi musulmani, fiecare are un  motiv să-şi caute identitatea. Şi la noi se mănâncă mămăligă cu brânză. Am vorbit cu guvernatorul României care mi-a spus- trebuie să mergem la Comisia Europeană să susţinem un program identitar. Cu ce sunt identitari românii? Să ştiţi că m-am gândit ce este identitar românesc: cântatul la fluier, micii, cum joacă, cum se comportă.  Noi suntem într-o comunitate şi suntem intregraţi într-o familie europeană.

Grigore Leşe le-a vorbit tinerilor  despre libertate şi despre cum înţelege el această libertate pe care ne-am câştigat-o, noi românii după 1989,, Vă găsiţi într-o mare problemă în acest context european… să vă găsiţi locul. Vă puteţi duce în Anglia, vă puteţi duce în Barcelona, vă puteţi duce unde vreţi. Ştiu că se striga în anii ‚’90 ,,sunteţi liberi!’’. Nu  toţi românii au înţeles această libertate. Noi în ziua de azi, nu am înţeles lucrul acesta. Eu am să vă spun ce am înţeles eu. Eu sunt liber să gândesc. Dacă voi  mă întrebaţi care este instituţia la care tu te raportezi tot timpul? Intituţia trebuie să fiu eu! Eu sunt instituţia! Cartea de muncă trebuie să fie la mine în dulap acasă. Dacă mă raportez la instituţiile statului, atunci eu trebuie să fiu tare precaut. Din păcate, mulţi se ascund după instituţii. Voi veniţi cu o forţă nouă. Voi o să luaţi puterea. Aici, e problema. Ce fel de putere. Să nu treacă o zi fără să citiţi o carte, fără să faceţi ceva!’’, i-a îndemnat cunoscutul interpret.

El critică sistemul cultural actual în care se forţează lucrurile şi nu se mai face cultură în mod autentic, pentru că  actul cultural nu mai vine din suflet:

,,Eu vorbesc studentilor mei, la Facultatea de Litere din Bucureşti, este o secţie de etnologie şi eu trebuie să le spun o poveste despre muzică, despre etnomuzicologie. Voi vă duceţi la discotecă. Eu totdeauna vă ţin partea. Tinerii ăştia unde să meargă? Păi zice, trebuie să facem jocul satului. Nu se mai face jocul satului şi noi nu suntem răspunzători să facem jocul satului. Cine vrea joacă, cine nu , nu. Degeaba forţăm prin instituţii de cultură asta , trebuie să respectăm tradiţia, trebuie să ne îmbrăcăm în costum popular! Nu, asta trebuie să vină din mine! Eu nu ştiu niciodată când tradiţia va reveni. Eu trebuie să trăiesc clipa, momentul. Eu sunt acum, în clipa aceasta. Clipa aceasta este aşa. Noi de 25 de ani suntem confuzi, nu ştim pe unde s-o luăm. Noi încă înotăm în ape tulburi. Şi de ce înotăm în ape tulburi?Noi trebuie să ne vedem unul pe celălalt. Altfel nu avem nicio şansă. Avem nevoie de modele. Mergeţi sâmbăta la discotecă. Într-o altă sâmbătă la filarmonică şi ascultaţi muzici clasice, romantice. În altă zi mergeţi la un spectacol de divertisment. Prin aceste spectacole o să văd unde  vă e locul, unde vă e inima.’’

Le-a vorbit tinerilor despre importanţa căutării şi alegerii unor modele, pentru rolul acestora în orientarea în viaţă ,, Totdeauna când mă duceam la liceu, alegeam profesorii care îmi transmiteau poveşti scurte, şi pe înţeles. Mie mi-a fost de folos şi am avut nişte profesori senzaţionali. Alegeţi-vă modelele! Modelele nu vin la voi.  Şi cum puteţi găsi un model? Prin iluminare! Să citiţi şi să nu lăsaţi să treacă o zi fără rost!’’

A fost prezentată și expoziția de fotografie “Veșmântul țărănesc de la arhaic la fashion”, un concept al Iuliei Gorneanu, soţia lui Grigore Leşe. Evenimentul este inclus într-un turneu al artistului Grigore Leşe în Transilvania şi Banat şi fiind considerat o iniţiativă de integrare a unor piese vestimentare etnice în ținute urbane.

 

 

 

 

 

„Veșmântul tradițional constituie o secvență a memoriei colective, iar purtarea lui, o manifestarea spirituală ce străbate timpul, prin care se poate descoperi istoria mitică a unui neam. Toate semnele-simbol țesute sau cusute pe costumul țărănesc, dincolo de ornament, oglindesc starea social-statutară a femeii, trăirile ei, vârsta, apartenență la un anumit clan, mândria, prestigiul în comunitate. Această formă de mesaj – transmisă prin limbajul țesografic – este mult anterioară oricărei forme de scriere.

Avem nevoie mai mult ca niciodată de poveștile, legendele și semnele noastre, de limba bătrână. Avem nevoie să aflăm și să înțelegem ritualurile moșilor noștri, credințele lor despre lumea văzută și cea nevăzută. În fiecare zi pierdem cuvinte, muzici, pierdem căsuțele albastre, jocurile copilăriei, leacul plantelor, sacralitatea dansurilor, obiceiurile de peste an, pierdem dimensiunea magică a sufletului și a lumii.

Doar împreună putem recupera acest patrimoniu țărănesc, neprotejat de nici o lege. Haideți să ne propunem să salvăm, fiecare după puterea lui, o ie, o fotă, o zadie sau un cântec. Salvând un obiect țărănesc, salvezi o frântură de Românie. Și nu uita, vâlnicul, fota, covorul, betele, ia, poate au fost făcute de străbunica ta”,  ne spune Iulia Gorneanu.

 

 

 

 

 

 

 

 

Ea  a achiziţionat obiectele tradiţionale din târgurile de vechituri cu preţuri derizorii şi cu tot ce a adunat în câţiva ani  a creat colecţia aceasta pe care a integrat-o într-o colecţie în care îmbină tradiţionala ie, zadie cu haine moderne create de designeri tineri ca  Simona Semen şi Mihaela Creţescu. Iulia Gorneanu cumpără lucrurile vechi ca să le poarte, nu doar ca să le pună în colecţie, dovadă fiind faptul că a purtat la evenimentul din Satu Mare  frumoase obiecte vestimentare tradiţionale româneşti.

Întrebată dacă cunoaşte căte ceva despre Carei şi zonele etnografice dimprejur, ea a declarat  pentru Buletin de Carei că ,,mă interesează zona aceasta foarte tare.Am fost cu Grigore într-o documentare, aşa l-am cunoscut pe Răzvan Roşu, care la numai 17 ani a făcut la modul impecabil documentarea în Apuseni, la Mărişel. În zona Carei şi în satele moţeşti n-am fost  dar  ştiu deja o grămadă de  lucruri  de la Răzvan şi tare mi-ar plăcea să vin să vizitez’’.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

AnaMaria Roman

comentarii

de Tiberiu Vanca la 11 March 2015 - 07:49

În faţa unui astfel de eveniment cuvintele noastre mor şi nu mai pot fi rostite. În noi ca fiinţă rămâne doar mesajul pe care ni l-a transmis rapsodul. Cuvintele lui, îndemnuri şi constatări devin formatoare pentru propria noastră personalitate. Ascultându-l ne putem reinventa, putem coborâ acolo unde ne îndeamnă el, înspre rădăcinile mitice a stră-stră-străbunilor noştri. Ni se oferă posibilitatea să ne invităm moşii şi bunicile de pe linii seculare să vină să se întrupeze în noi şi de aici din noi să vorbească
despre dulcile noastre rădăcini.

de Horia Mărieș la 11 March 2015 - 08:05

Cel mai mult am apreciat faptul că Grigore Leșe a repetat:

“Să citiţi şi să nu lăsaţi să treacă o zi fără rost!’’

E și ăsta, cititul, unul din lucrurile fundamentale pe care trebuie să le faci musai în viață, dacă vrei să devii om și nu o legumă.

Lasati un comentariu