Adunarea reprezentanţilor comunităţilor româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş de la Odorheiu-Secuiesc

• publicat la: 5 April 2017
Adunarea reprezentanţilor comunităţilor româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş de la Odorheiu-Secuiesc

Autonomia teritorială pe criterii etnice nu este un deziderat, nu este posibilă şi nu este benefică nici pentru noi, nici pentru concetăţenii maghiari.

Guvernanţii trebuie să înţeleagă că, „dacă biserica moare, dacă şcoala moare, comunitatea moare acolo”.

De ce nu avem parlamentar român în Harghita? „Din două motive: a fost o încrâncenare între partidele româneşti şi lumea nu s-a prezentat la vot”

În municipiul Odorheiu-Secuiesc a avut loc, sâmbătă, Adunarea reprezentanţilor comunităţilor româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. În cadrul întâlnirii, organizată de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), cu sprijinul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi al Instituţiei Prefectului din cele trei judeţe, au fost dezbătute principalele aspecte privind starea comunităţii româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. De asemenea, reprezentanţii comunităţii româneşti au adoptat o „Rezoluţie privind normalizarea convieţuirii interetnice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, adresată reprezentanţilor societăţii civile şi liderilor formaţiunilor politice maghiare din România”. Această rezoluţie reflectă poziţia comunităţilor româneşti din cele trei judeţe faţă de iniţiativa legislativă privind Statutul de autonomie al aşa-zisului „Ţinut secuiesc”. Rezoluţia a fost transmisă, spre ştiinţă, Guvernului, Parlamentului şi Preşedinţiei României.

În deschiderea lucrărilor, preşedintele FCRCHM, prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop, care a fost şi moderatorul dezbaterilor, a explicat că a iniţiat această întâlnire la Odorheiu-Secuiesc şi pentru a transmite un mesaj comunităţii româneşti din această zonă, şi anume „că ştim de ei şi că, cel puţin simbolic, cel puţin sufleteşte, suntem alături de domniile lor”.

Preasfinţitul Andrei Moldovan, episcopul ortodox al Covasnei şi Harghitei, a binecuvântat întâlnirea şi a transmis un mesaj în care îndeamnă la o bună convieţuire pe aceste meleaguri. „Mesajul meu ar fi următorul: pacea şi buna învoire între oameni ar trebui să se desăvârşească. Trăim pe aceste plaiuri ale binecuvântatei ţări, într-un climat pluriconfesional, dacă doriţi multiconfesional. (…) Ar trebui să trăim cu Dumnezeu, prin Dumnezeu, ca să dăm dovadă că suntem fii ai Tatălui Celui Preaînalt. (…) Singura poruncă pe care Domnul Iisus a lăsat-o omenirii este pacea şi buna învoire. (…) În orice colţ al Episcopiei noastre ne îndreptăm avem un climat multiconfesional, plurietnic, dar, în acelaşi timp, o convieţuire frăţească”, a spus episcopul Covasnei şi Harghitei.

Autonomia administrativă secuiască a fost anulată de Guvernul de la Budapesta, moment trecut sub tăcere de către istoricii şi liderii maghiari, de ieri şi de astăzi

Într-un scurt excurs istoric, prof. dr. Ioan Lăcătuşu a afirmat că modelul de autonomie propus de liderii maghiari, pentru localităţile din aşa-zisul „Ţinut secuiesc”, nu este viabil, deoarece nu a existat niciodată în această formă. În istorie, scaunele secuieşti au avut atâta autonomie câtă au avut şi scaunele săseşti şi celelalte comitate din Transilvania. Scaunele secuieşti se aflau în perioada voievodatului sub supravegherea şi controlul comitelui secuilor, reprezentant al puterii centrale. El era numit de rege, mai întâi dintre magnaţii din Ungaria, apoi din Transilvania, dar niciodată dintre secui. Aşadar, din perspectivă istorică, secuii n-au avut niciodată comiţi (prefecţi) secui, parlament secuiesc, alte structuri politice statale. Au avut, ca şi azi, autonomie locală în cadrul „scaunelor, dar niciodată autonomie faţă de statul ungar şi, respectiv, habsburgic”.

Apoi, în timpul reformelor iosefine, menite a îmbunătăţi mecanismul administraţiei locale, scaunele secuieşti sunt desfiinţate în 1784. Astfel, autonomia administrativă secuiască a cunoscut un proces de dizolvare succesivă, încheiat în 1876, când autonomia secuiască a fost anulată de către Guvernul de la Budapesta, moment trecut sub tăcere de către istoricii şi liderii maghiari, de ieri şi de astăzi. Autonomia pe criteriu etnic este promovată în esenţă prin exagerarea libertăţilor secuilor din epoca medievală şi ca fals argument pentru cultivarea unei atitudini antiromâneşti.

Printre altele, Ioan Lăcătuşu a observat că acţiunile şi demersurile segregaţioniste făţişe, printre care şi „referendumul” pentru autonomia aşa-zisului Ţinut secuiesc au început să apară după intrarea în vigoare a modificărilor la Codul Penal privind infracţiunea de „Acţiuni împotriva ordinii constituţionale”. S-a ajuns astfel la situaţia în care, deşi Constituţia României impune, în mod imperativ, interzicerea prin lege a faptelor de defăimare a ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, să nu mai existe în legislaţia în vigoare dispoziţii legale care să asigure aplicarea şi respectarea acestor dispoziţii constituţionale clare şi imperative, nici sub aspect preventiv, nici punitiv.

„Autonomia teritorială pe criterii etnice nu este un deziderat, nu este posibilă şi nu este benefică nici pentru noi, nici pentru concetăţenii maghiari. La împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire, şansa noastră este convieţuirea: noi să ne realizăm problemele pe care le avem scadente privind dăinuirea noastră românească, iar concetăţenii noştri să-şi realizeze, pe cale democratică, dezideratele lor, fără autonomie”, a concluzionat dr. Ioan Lăcătuşu.

• Prefectul de Harghita a atras atenţia liderilor maghiari că orice acţiune de boicotare a evenimentelor organizate cu ocazia Centenarului Marii Uniri înseamnă încălcarea legii!

La rândul său, prefectul judeţului Harghita, Adrian Jean Andrei, a arătat că s-a implicat în organizarea acestei Adunări a reprezentanţilor comunităţilor româneşti din cele trei judeţe la Odorheiu-Secuiesc pentru că „trebuie să dăm un mesaj comunităţii româneşti, dar şi celorlalte comunităţi, despre acţiunile noastre, despre principiile, despre ceea ce este în gândul şi sufletele noastre”.

Acesta a punctat şi faptul că cele 45 de memorandumuri pentru autonomie, adoptate în Harghita, au fost anulate de către instanţă. „Practic, au fost anulate actele administrative prin care au fost adoptate aceste demersuri. (…) Noi, prefecţii din cele trei judeţe, suntem şi ai românilor, şi ai maghiarilor, însă cu respectarea României şi a statului român”.

Prefectul judeţului Harghita a mai spus că „astăzi se împlinesc 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Vorbim foarte mult despre o Europă unită, despre cetăţeni europeni, despre unitate în diversitate. Ar trebui să se gândească şi alţii la aceste lucruri, pentru că nu mai este admisibil să nu mai fii cetăţean european prin modul de comportare pe care îl ai la un moment dat. Respectăm unitatea în diversitate, dar cu respectarea legii şi, în primul rând, a principiilor europene. Nu pot exista acţiuni de destabilizare, nu pot exista acţiuni care să contravină principiilor europene”.

Adrian Jean Andrei a făcut şi un apel la „maturitatea liderilor maghiari”, în sensul că se apropie Centenarul Marii Uniri, iar orice acţiune de boicotare a acestui eveniment înseamnă încălcarea legii. „Vorbim foarte mult de Centenarul Marii Uniri de anul viitor. Se fac pregătiri. Sigur, şi în judeţul Harghita va fi sărbătorit cum trebuie. Însă fac apel la maturitatea liderilor maghiari. Această sărbătoare naţională este aprobată prin lege. Orice acţiune de destabilizare, de boicotare (…) înseamnă încălcarea legii. Dar sunt convins că liderii maghiari au maturitatea necesară să vadă aceste lucruri”, a precizat Adrian Jean Andrei.

„Indiferent de furtunile politice (…), scopul nostru trebuie orientat spre relaţii interetnice, în dialog, în primul rând, pentru o convieţuire paşnică, pentru o dezvoltare economico-socială în egală măsură pentru toţi cetăţenii din cele trei judeţe”, a mai spus prefectul judeţului Harghita.

Prefectul de Covasna, Sebastian Cucu, a oferit o sinteză a argumentelor exprimate în faţa instanţelor de judecată privind nelegalitatea hotărârilor adoptate de unele consilii locale din Covasna, având ca obiect crearea unei regiuni administrative autonome denumite „Ţinutul secuiesc”, din care am reţinut: „Consiliile locale au adoptat hotărâri cu depăşirea competenţei oferite de lege, întrucât acestea nu au dreptul de a adopta petiţii şi nicio prevedere legală în vigoare nu stabileşte atribuţii pentru consiliul local în materia organizării administraţiei naţionale, organizarea administrativ-teritorială a statului sau stabilirea limbii oficiale pe teritoriul statului. Mai exact, consiliul local nu are abilitatea legală şi constituţională de a solicita Parlamentului sau Guvernului crearea unor unităţi administrativ-teritoriale, conferirea unor statute speciale sau autonome unor asemenea regiuni ori stabilirea limbii oficiale în diferite unităţi administrativ-teritoriale.

Un act administrativ care aprobă astfel de solicitări nu poate fi analizat decât din perspectiva unei grave încălcări a competenţei materiale şi teritoriale a autorităţii administraţiei publice în cauză, care, prin acest demers profund nelegal şi neconstituţional, imixtionează în activitatea autorităţilor statale naţionale, responsabile potrivit legii cu gestionarea domeniilor de referinţă”.

• A face politică naţională este, pe anumite dimensiuni, la limita legii în România

După ce a semnalat existenţa relaţiei coordonate UDMR – Ungaria – FUEN (Uniunea Federativă a Naţionalităţilor Europene) prin care se încearcă implementarea geopoliticii statului ungar în perimetrul ocupat astăzi de statele succe-soare ale fostului imperiu austro-ungar, Ovidiu Solomon, cercetător al Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, a conchis, afirmând că, „plecând de la Raportul comisiei parlamentare din 1991, vom observa o diminuare acută a potenţialului comunităţilor româneşti de a-şi afirma identitatea. Căderea regimului comunist, în loc să declanşeze o unitate de voinţă în vederea protejării valorilor naţionale, mai ales înăuntrul comunităţilor româneşti defavorizate, în mod paradoxal, este caracterizată printr-un tot mai ofensiv dezinteres în această direcţie, în special la nivel instituţional. Semnele clare ale unui stat slab. A gândi în termeni naţionali, a face politică naţională este, astăzi, pe anumite dimensiuni, la limita legii în România.

În acest context, aşteptările comunităţii româneşti din Harghita-Covasna, privind reintrarea în normal a climatului interetnic, au scăzut treptat direct proporţional cu preocuparea statului român de a le proteja identitatea. Odată cu prăbuşirea statului român în zonă, putem spune că potenţialul acestora de a-şi afirma identitatea a scăzut simţitor”.

• Senator de Covasna: Nu cred că există partid parlamentar românesc care să accepte ca articolul 1 din Constituţie să fie schimbat!

„Naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil. Până când aşa este denumit statul român în articolul 1 din Constituţie, noi trebuie să fim cu toţii conştienţi, indiferent de naţionalitate, că aceste lucruri nu se pot schimba prea uşor, chiar dacă urmează să scoată în acest mandat şi o anume revizuire a Constituţiei, a spus senatorul de Covasna Gheorghe Baciu. Nu cred că există partid parlamentar românesc care să accepte ca articolul 1 din Constituţie să fie schimbat. Şi noi vom fi acolo şi vom ţine ca aceste deziderate să nu fie schimbate, şi România să trăiască în pace şi în linişte cu toate naţionalităţile conlocuitoare şi pe viitor.

Avem în aceste judeţe oameni care s-au implicat de la bun început în acest forum şi sunt aici, îi cunoaştem fiecare, şi ei, de multe ori, după ce noi plecăm, rămân singuri şi duc jugul mai departe, întocmesc materiale, ne cheamă la acţiuni şi trebuie să fim lângă ei cât mai des. În rolul meu de parlamentar din judeţul Covasna, vă promit tuturor celor interesaţi şi credeţi că vă pot fi sprijin, să ducem acolo, în Parlament, cuvântul dvs. şi să veghem şi noi, alături de paznicii Constituţiei, care sunt prefecţii din cele trei judeţe, să veghem şi noi ca această Constituţie să fie respectată nu numai de noi, cei cu bune intenţii, ci şi de aceia care din când în când se mai aventurează pe tărâm politic şi le trec prin gând fel de fel de idei năstruşnice”.

Prof. univ. dr. Dumitru Acu, preşedintele pe ţară al ASTREI, a spus că „pe mine mă doare sufletul când discutăm despre români minoritari: haideţi să găsim un termen convenabil, nu cred că românul este minoritar undeva în ţara asta”. Vorbitorul s-a întrebat, apoi, „Câţi români din Odorhei sunt aici? Unde-s cadrele didactice, care se presupune că sunt preocupate de prezentul şi viitorul acestei zone?” Preşedintele Astrei centrale s-a întrebat apoi cum e posibil ca, în pofida prevederii din Constituţie, privind limba oficială, pretutindeni în zonă maghiara a devenit limbă de bază, limba din care se traduce, în situaţiile oficiale şi atunci când există bunăvoinţă, şi în limba română, lucru care vorbitorului i se pare greu de conceput.

„Dar fără munca Forumului, multe lucruri şi mai rele s-ar fi putut întâmpla, de aceea trebuie să fim mult mai uniţi, pentru că dezbinarea noastră e folosită” – şi ca atare a sugerat invitaţilor şi instituţiilor reprezentate de aceştia să facă în aşa fel, încât conducerea forumului să nu rămână singură.

• „Noi nu mai reprezentăm un număr cu sens politic, noi reprezentăm un principiu, o nevoie a statului român de a-şi marca prezenţa în aceste judeţe”

„Suntem tot mai puţini, tot mai neputincioşi, pentru că în Harghita şi Covasna am pierdut puterea de a mai controla sau de a mai influenţa decizia la nivel de consilii judeţene, căci prezenţa noastră acolo este nesemnificativă ca număr şi ca pondere, că ideile noastre, nevoile noastre, chiar dacă sunt ascultate, nu sunt luate în serios – a spus primarul de la Întorsura Buzăului, Leca Băncilă. Rostul Forumului este de a aduce în sufletele acestor români puţină speranţă. Pentru că am sentimentul că din altă parte nu ne vine, forumul trebuie să ia în serios ideea de a-i aduce pe români, în primul rând pe cei care au o anumită responsabilitate şi pe cei care au capacitatea de a înţelege la un nivel superior această nevoie de care vă spuneam. Fără cei din Forum, singuri şi de multe ori atacaţi – uneori chiar de unii dintre noi – nu vom conştientiza că puterea numai de la noi ne-o putem extrage. Pentru că, domnilor parlamentari, până ce nu vom reuşi să transformăm cauza noastră de aici în problemă de interes naţional, vom fi neputincioşi. Noi trebuie să aducem la cunoştinţa sau să-i facem pe guvernanţii noştri să înţeleagă că noi nu mai reprezentăm un număr cu sens politic, noi reprezentăm un principiu, o nevoie a statului român de a-şi marca prezenţa în aceste judeţe. Uite ce nu vor înţelege domnii de la Guvern, că şi noi lucrăm pentru ei, că şi noi avem nevoie de sprijin.

În altă ordine de idei, aş vrea ca, la următoarea şedinţă a Forumului, să discutăm pe chestiuni mai concrete, instituţiile noastre analizate bucată cu bucată, că se numeşte biserică, că se numeşte şcoală, că se numeşte instituţie culturală, Forumul ar trebui să spună data viitoare: ăsta este stadiul la care se află instituţia.

Marea problemă o găsim la comunităţile mici, unde sunt 5, 10, 20 de români, aceste comunităţi trebuie să devină scopul acţiunilor noastre, acolo e nevoie de mai mult decât vorbe frumoase; chiar dacă ei nu vor veni aici, noi cu necesitate trebuie să ajungem la ei. Guvernanţii noştri trebuie să înţeleagă că şi o şcoală care mai are 20 de copii trebuie să rămână acolo, că dacă biserica moare, dacă şcoala moare, comunitatea moare acolo. Şi astăzi aici, mâine dincolo, ne vom trezi peste 30 de ani că Ţinutul secuiesc s-a făcut şi fără recunoaşterea noastră, şi fără noi, şi împotriva noastră.

Am fost, dacă vreţi, pentru nevoia UDMR de a fi la guvernare, elementul de schimb. Cei care au decontat această participare suntem noi, instituţiile noastre, şcoala noastră”. (Alocuţiunea domnului Lazăr Lădariu, preşedintele Despărţământului Central Judeţean Mureş al ASTREI, redactor-şef al ziarului „Cuvântul liber” este cuprinsă în editorialul din numărul de azi!)

• „Pentru românii din Transilvania, soarele apune la Bucureşti”

În încheierea discuţiilor, preşedintele Forumului, prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop, a amintit unele acţiuni concrete prin care a intervenit personal, sau prin intermediul FCRCHM, în sprijinul românilor din Odorheiu-Secuiesc, dar şi din cele trei judeţe, răspunzând astfel şi unor critici formulate în cadrul dezbaterilor. Astfel, acesta a punctat că a sprijinit, gratuit, din 1997 şi până în 2003, Casa de copii „Sfântul Iosif” şi Congregaţia „Inimii Neprihănite” din Odorheiu-Secuiesc, într-un proces „şi Congregaţia există acolo astăzi, fără a face abuz de modestie, datorită mie. Şapte ani şi m-am dus gratis, la fel cum mă duc şi în procesele de proprietate ale statului român”.

De asemenea, a spus preşedintele forumului, la singurul liceu românesc din Odorheiu-Secuiesc, „Marin Preda”, a înfiinţat, cât a fost şef de catedră la Universitatea din Târgu-Mureş, o secţie de administraţie publică, care a funcţionat şase ani.

Vorbind despre faptul că românii din judeţul Harghita nu au parlamentar, prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop a evidenţiat faptul că forumul a organizat mai multe întâlniri cu partidele româneşti, tocmai pentru a-i convinge să se unească pentru a avea reprezentare în Parlament, însă degeaba. „Nu avem parlamentar în Harghita. De ce? Datorită românilor. Din două motive: a fost o încrâncenare între partidele româneşti şi lumea nu s-a prezentat la vot”, a spus preşedintele Forumului.

O altă problemă adusă în discuţie s-a referit la faptul că două articole propuse de UDMR urmau să modifice Legea referendumului şi Legea 215 a administraţiei publice locale, în sensul că referendumul local nu mai este atacabil de către nimeni. Propunerea a trecut tacit de Senat, însă a fost blocată în cele din urmă. Totodată, acesta a explicat că singurele mecanisme de care dispune Forumul sunt acelea de a pretinde, de a cere.

Trecând în alt registru, preşedintele Forumului a criticat dur atitudinea de obedienţă a partidelor româneşti în relaţia lor cu UDMR. „Am spus la un moment dat că pentru românii din Transilvania soarele apune la Bucureşti. Este foarte clar, se fac combinaţii de trădare, combinaţii împotriva românilor şi viitorului ţării, pentru anumite aranjamente de moment. Îmi pare foarte rău că trebuie să o spun, dar noi, românii, suntem vinovaţi, prin autorităţile noastre, de modul cum am gestionat problema relaţiilor cu minoritatea maghiară. (…) Ne-am lăsat, după 1990, pe mâna unor persoane, de bună- credinţă, cum a fost Corneliu Vadim Tudor şi alţii, iar lucrurile s-au degradat. Partidele noastre stau în genunchi în faţa UDMR să vină la guvernare. E o concurenţă între partidele româneşti cine să fie mai obedient în faţa UDMR. Această obe-dienţă trebuie să dispară”, a mai spus prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop.

• Slăbiciuni ale societăţii civile româneşti

În cadrul dezbaterilor, numeroşi vorbitori au semnalat slăbiciunile societăţii civile româneşti, care, concentrate, ar suna aşa: lipsa de viziune şi consecvenţă în activitatea comunităţilor locale româneşti şi a liderilor acestora care nu au dat acţiunilor publice româneşti coerenţă şi eficienţă în relaţia cu factorii de decizie locală şi guvernamentală, slaba organizare comunitară în zona neguvernamentală şi combativitate scăzută în promovarea intereselor comunitare prin proiecte culturale de dezvoltare locală, colaborarea deficitară dintre persoane şi instituţii la nivel comunitar, participarea insuficientă a tineretului la activitatea de apărare şi promovare a intereselor comunitare şi culturale etc. În judeţul Mureş sunt foarte multe ONG-uri româneşti, dar care nu reuşesc să-şi canalizeze acţiunile, acţionează dezorganizat, existând numeroase suprapuneri de programe şi, în final, un capital cultural românesc nevalorificat.

• Un moment inedit…

Un moment inedit al întrunirii l-a constituit vizita unui reprezentant al Partidului Civic Maghiar, care a înmânat preşedintelui FCRCHM un extras al Declaraţiei de la Alba Iulia din 1918, actul istoric despre care Ioan Lăcătuşu spunea în timpul dezbaterilor că „spiritul extrem de generos al Rezoluţiei de la Alba Iulia este actualmente integral respectat”.

La întâlnirea de la Odorheiu-Secuiesc au mai participat reprezentanţii organizaţiilor membre şi simpatizante ale Forumului, primari din cele trei judeţe, parlamentari, preoţi, lideri judeţeni ai unor partide etc. În cadrul discuţiilor au fost prezentate o serie de materiale realizate de Consiliul Director al FCRCHM privind situaţia comunităţilor româneşti din cele trei judeţe.

Lasati un comentariu