Imperiul habsburgic a fost îngenuncheat în Oltenia. Haiducii români au scris istorie

Totul a început cu Tratatul de la #Passarowitz (1718), în urma unui război austro-turc, și s-a încheiat prin Tratatul de la #Belgrad (1739), când austriecii au fost obligați să restituie provincia Țării Românești.

Iată cum a transformat această scurtă ocupație „Banatul de Craiova” (cum îl numeau austriecii):

Birocrația vs. Obiceiul Pământului

Austriecii au venit cu mentalitatea lor germanică, dorind să transforme Oltenia într-o provincie imperială ordonată, organizată și, mai ales, extrem de profitabilă prin taxe.

Reforme administrative: Au împărțit Oltenia în patru districte (Vâlcea, Romănați, Gorj, Mehedinți – Doljul fiind administrat direct de la Craiova).

Primul recensământ: Au realizat primele recensăminte stricte ale populației, clădirilor și vitelor pentru a ști exact pe cine să taxeze.

Modernizare urbană: La Craiova s-au pavat câteva străzi, s-au înființat unități de carantină (pentru a opri ciuma) și s-au construit primele hărți topografice militare precise ale zonei.

2. Revolta boierilor și nașterea Haiduciei moderne

Planul austriecilor a eșuat lamentabil din punct de vedere social. Ei au încercat să reducă puterea marilor boieri olteni și să desființeze drepturile lor tradiționale asupra țăranilor, transformându-i pe toți în simpli plătitori de taxe către Viena.

Rezultatul? O rezistență încăpățânată și violentă:

Boierii au refuzat să colaboreze și au sabotat administrația imperială. Craiova a încetat să mai fie condusă de un Ban autohton, fiind numit un guvernator militar austriac (contele d’Oliva, urmat de generalul Wallis).

Țăranii au fugit în masă peste munți sau peste Dunăre pentru a scăpa de dările uriașe.

Haiducia a devenit fenomen de masă: Nemulțumiții s-au retras în păduri și au format cete înarmate. Este epoca de aur a haiducilor celebri, precum #Pavel_Lotru sau #Radu_Șapcă, care atacau diligențele imperiale și aduceau banii înapoi în sate. Oltenia devenise pur și simplu de neguvernat pentru austrieci.

Jaful de la Drăgășani – Lovitura secolului XVIII

Cel mai răsunător succes al haiducilor din această perioadă a fost cel al lui Pavel Lotru. Ajutat de câțiva funcționari români din administrația austriacă, el a aflat traseul unei caravane imperiale care aduna taxele din Oltenia. Haiducii au atacat caravana la Drăgășani, reușind să fure nu mai puțin de 20 de căruțe încărcate cu aur și argint destinate vistieriei din Viena.

Ca să aibă succes, ceata lui s-a unit cu cetele de haiduci ale lui Radu Ursan şi Neagu Papură, iar atacul a fost dat la Drăgăşani. Caravana a fost capturată de haiduci, iar lovitura a provocat o adevărată criza financiară în Imperiul Habsburgic. Totodată, a dus la devalorizarea banilor în Oltenia, precum şi la destituirea banului Craiovei, Gheorghe Cantacuzino.  A fost o palmă uriașă pe obrazul armatei austrice.

Spiritul de revoltă: Acești 21 de ani au definit Oltenia ca o regiune extrem de greu de supus de către imperiile străine. Un secol mai târziu, în 1821, acest spirit de revoltă și tacticile de gherilă ale haiducilor aveau să fie folosite de Tudor Vladimirescu și Pandurii săi.

Oltenia  nu a putut fi supusă nici austriecilor și nici otomanilor, haiducii români fiind mereu de pază pentru apărarea regiunii.