De ce nu s-a declarat cod roşu de ninsori în Buzău?

• publicat la: 11 February 2012
De ce nu s-a declarat cod roşu de ninsori în Buzău?

Munţi de zăpadă, de peste 5 – 6 metri, au acoperit casele oamenilor, iar cablurile electrice au fost smulse
Ordinul 823/2006 prevede că se declară cod roşu atunci când sunt aşteptate căderi importante de zăpadă, care pot afecta grav activităţile umane şi viaţa economică

Putea fi evitată situaţia dezastruoasă din judeţele Buzău şi Vrancea? S-ar putea spune că da, având în vedere legislaţia actuală şi staţiile radar privind precipitaţiile existente… Pentru evitarea situaţiei provocate de zăpezile abundente din judeţele Buzău şi Vrancea, care au îngropat timp de câteva zile în zăpadă zeci de mii de suflete, autoritatea competentă ar fi trebuit însă să instituie “codul roşu”, iar prefecturile să alerteze şi să evacueze populaţia.
Potrivit Ordinului 823 din 15 august 2006, emis de Ministerul Mediului, codurile galben, portocaliu şi roşu sunt emise în cazul vântului puternic, cu intensificări, ploi importante cantitativ, ninsori abundente şi polei, descărcări electrice frecvente, caniculă (valori ale temperaturii efale sau mai mari de 35″C şi ger (valori de temperatură sub -10″C).
Buletinele pentru codurile portocaliu şi roşu vor fi emise de două ori pe zi (dimineaţa şi la prânz) explicând fenomenele atmosferice de la codurile portocaliu şi roşu şi precizând evoluţia fenomenelor specificate, acoperirea spaţială a acestora, intensitatea şi durata lor.
În cazul ninsorilor şi poleiului, codul portocaliu se instituie atunci când sunt aşteptate căderi de zăpadă sau depuneri de polei în cantităţi importante pentru regiunea respectivă; circulaţia poate deveni rapid foarte dificilă în întreaga reţea, dar mai ales în sectorul forestier, unde arborii dezrădăcinaţi pot accentua dificultăţile semnalate; riscurile de accidente sunt mari; unele distrugeri pot afecta reţelele de electricitate şi de telefonie.
În ceea ce priveşte codul roşu, acesta se instituie atunci când sunt aşteptate căderi importante de zăpadă sau depuneri masive de plei, ce pot afecta grav activităţile umane şi viaţa economică, circulaţia putând deveni rapid impracticabilă în întreaga reţea (rutieră, feroviară şi maritimă), putându-se produce distrugeri importante care pot afecta reţelele de electricitate şi de telefonie, timp de mai multe zile sau există posibilitatea producerii de perturbări foarte grave ale transportului aerian şi feroviar.

Autorităţile locale şi reprezentanţii ISU ar fi putut evacua populaţia

Or, în judeţele Buzău şi Vrancea, au căzut cantităţi “importante de zăpadă sau depuneri masive de polei”, care au afectat “grav activităţile umane şi viaţa economică”, iar locuitorii au fost lipsiţi câteva zile de curent electric…
Dar Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) nu a emis codul roşu, nici măcar pentru zona Buzăului şi a celorlalte judeţe din Estul ţării, pentru că circulaţia nu a devenit “rapid impracticabilă în întreaga reţea (rutieră, feroviară şi maritimă)”. Dacă acest cod ar fi fost emis, autorităţile locale şi reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ar fi evacuat populaţia din zonă, aceştia nemaifiind expuşi frigului, setei şi foametei timp de câteva zile.

Se putea institui situaţia de urgenţă

Pe de altă parte, Constituţia României şi OUG 1/1999, modificată prin Legea 453/2004, prevăd că starea de urgenţă să se instituie şi în cazul producerii “unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre”.
Atât Constituţia, cât şi OUG 1/1999 stipulează că starea de urgenţă poate fi instituită de preşedintele României, în întreaga ţară sau în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. “Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora”, se arată în Constituţie.
“În situaţia în care Parlamentul nu încuviinţează starea instituită, preşedintele României revocă decretul, măsurile dispuse încetându-şi aplicabilitatea”, se arată în OUG 1/1999, cu precizarea că decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă trebuie să prevadă motivele care au impus instituirea stării; zona în care se instituie; perioada pentru care se instituie; drepturile şi libertăţile fundamentale al căror exerciţiu se restrânge, în limitele prevederilor constituţionale şi ale art. 4 din prezenta ordonanţă de urgenţă; autorităţile militare şi civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului şi competenţele acestora.

Anca Boagiu: Timing-ul în care s-au primit avertizările nu a fost în regulă

Teoria noastră este confirmată chiar de fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu. Ea a declarat ieri, citată de Mediafax, că nimeni nu se face vinovat de cum au fost deszăpezite drumurile şi calea ferată, pentru că timing-ul în care s-au primit avertizările, care au fost fără preaviz, a fost în neregulă.
“Ceea ce n-a fost chiar în regulă a fost timing-ul în care noi am primit avertizările, care au fost fără preaviz. Nu se face nimeni vinovat. Ne uităm la vreme şi vedem cantitatea de zăpadă şi vântul puternic care au afectat ţara”, a spus ieri Boagiu, la conferinţa de bilanţ a Ministerului Transporturilor. Ea a adăugat că, în ciuda condiţiilor meteo extrem de grele, drumarii şi angajaţii CFR care se ocupă de deszăpezire şi-au riscat viaţa pentru a debloca circulaţia.
La începutul săptămânii trecute Boagiu anun

ţa că responsabilii cu deszăpezirea care nu şi-au îndeplinit atribuţiile, din Ministerul Transporturilor şi companiile din subordinea instituţiei, vor fi sancţionaţi.

sursa curierulnational

Lasati un comentariu