118 ani de la nașterea preotului-filosof Ioan Miclea și cele 2 scrisori ale lui Moisa Novac din temnița de la Carei

Acum 118 ani s-a născut la Racova, într-o familie de ţărani, Ioan Miclea. Întâmplarea a făcut ca modesta căsuță a familiei în care s-au născut 8 copii, să fie situată în imediata apropiere a singurului lăcaș de rugăciune din acest sat codrenesc, atestat documentar încă din anul 1393. În curtea acelei biserici, bucuroși că a venit primăvara libertății – se aflau în anul 1848, sătenii, păstoriți de preotul Ioan Bențe, i-au primit cu drag pe vecinii din Hurez, conduși de preotul-cărturar Moise Sora Novac.

Au aflat cu toții că, de fapt, libertatea nu venise chiar pentru toți… Știm aceste lucruri din cele două scrisori pe care preotul Nandei (numele de atunci al satului Hurezu Mare) i le-a expediat din temnița de la Carei lui George Barițiu.

Studiile primare le face în Racova, calitățile native fiindu-i îndrumate către studiu de către învățătorul de frumoasă amintire Augustin Micle (peste trei decenii dascăl în Racova!).

La îndemnul parohului greco-catolic din Racova, Iuliu Tătar (originar din Ciugudu de Sus, format la Școlile Blajului), familia a făcut mari sacrificii, astfel că tânărul Ioan a început clasele gimnaziale la Şimleu Silvaniei. Eminent și la Șimleu, Biserica Greco-Catolică l-a sprijinit, astfel că ultimele clase liceale le-a urmat la Blaj, unde îi va avea printre colegi pe viitorii episcopi: dr. Ioan Suciu, dr. Tit Liviu Chinezul, Vasile Cristea.

De asemenea, teologia o urmează la Blaj, absolvind în 1929. A fost hirotonit ca preot greco-catolic în acelaşi an, la 26 noiembrie, după căsătoria cu Dorina Sabău.

Scurtă vreme după hirotonire va fi paroh la Vaidei (jud. Mureş). După aceea, aproape un deceniu, va preda religia la Şcoala Normală, precum şi la liceele „Al. Papiu Ilarian” şi „Francez” din Târgu Mureş. Refugiat la Blaj după dictatul de la Viena, îşi continuă activitatea didactică predând religie la liceele „Sf. Vasile” şi „Sf. Ecaterina”. Și-a ajutat fratele mai mic, Teodor, să ajungă și el slujitor al Domnului.

Din 1943 studiază filosofia la Cluj-Sibiu. Şi-a susţinut licenţa în 1948 cu lucrarea „Coordonatele culturii medievale”. Lucian Blaga a apreciat „înalta calitate filosofică a tezei, care ar putea fi prezentată şi ca teză de doctorat”.

A fost atras de filosofia neo-tomistă a lui Jacques Maritain, acesta considerându-l de altfel, prietenul său român.

În vara lui 1948 este numit profesor la catedra de filosofie a Academiei Teologice din Blaj, dar nu reuşeşte să o ocupe întrucât este arestat în 7 noiembrie, împreună cu patru canonici blăjeni.

A trecut prin închisorile Sibiu, Dumbrăveni şi Cluj. Eliberat în 1949, i s-a stabilit domiciliu forţat şi nu a mai putut practica de-a lungul vieţii decât meserii umile. La încărcat, descărcat şi lopătat cereale la o bază de recepţie, pentru pâinea amară a celor patru copii ai săi, pe care Dumnezeu i-a dăruit frumoasei familii Miclea.

Vom spune acum doar că unul dintre cei doi băieți, Felician, a fost mulți ani vrednic director al Grădinii Botanice din Cluj-Napoca.

Părintele-filosof Ioan Miclea a trecut la cele veşnice în 2 octombrie 1982.

La înmormântarea din Blaj au oficiat mitropolitul Alexandru Todea şi 101 preoţi.

Casa lui părintească este actualmente loc de rugăciune pentru credincioșii greco-catolici din Racova.

Pe aceasta există o placă memorială care amintește trecătorilor de personalitatea părintelui-filosof. De asemenea, o răstignire din curte. În municipiul Satu Mare, numele lui și-a făcut loc pe Aleea personalităților.

Dar, desigur, cel mai mult pentru memoria părintelui Ioan Miclea a făcut orașul de la îngemănarea Târnavelor, „Roma Mică”.

A scris multe cărți, studii și articole. Câteva coperte ale cărților sunt prezente în materialul nostru auxiliar.

.

.

De asemenea, am lăsat la final câteva repere bibliografice pentru cei care ar dori să afle mai multe despre preotul-filosof Ioan Miclea. Altfel, încheiem, parafrazând cronicarul, așa cum am făcut-o în anul 2012, când a fost sărbătorit la Satu Mare și în satul natal:

Nasc și la Racova oameni!

Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu, Dascălii Blajului. 1754-1948, Bucureşti, Editura Demiurg, 1994, pp. 177-178; Dicţionarul culturii şi civilizaţiei populare, Blaj, Editura ASTRA, 2011, pp. 166-168; Vulturescu, George, Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului. Dicţionar 1700-2000, Satu Mare, Editura Muzeului Sătmărean, 2000, pp. 142-143;

dr. Viorel Câmpean