La 15 martie 1848 Dieta ungară vota anexarea Transilvaniei

• publicat la: 15 March 2021
La 15 martie 1848 Dieta ungară vota anexarea Transilvaniei

La data de 15 martie, Dieta ungară întrunită la Pojon, a decretat independența Ungariei față de Imperiul Habsburgic.

În programul revoluției, la punctul 12, era prevăzută alipirea Marelui Principat al Transilvaniei  la Ungaria, fără să se consulte voința românilor covârșitor majoritari.

Un act forțat care nu ținea seama de dorința băștinașilor români majoritari din Transilvania!

Imediat au reacționat  Avram Iancu şi Aron Pumnul care au dat de la Târgu Mureș strigătul răsculării împotriva anexării Transilvaniei la Ungaria, act votat în Dieta ungară întrunită la Pojon. Ei chemau poporul la o pri­mă adunare la Blaj, în Duminica Tomii, adunarea legendară din 3/15 Mai, pe Câmpia Libertăţii…. Programul Revoluţiei Române, formulat în 16 puncte era intitulat „PETIŢIUNEA NAŢIONALĂ”.

Punctul 1 solicita independenţa naţională a naţiunii române şi egalitatea în drepturi cu celelalte naţiuni din Transilvania. Se cereau apoi desfiinţarea iobăgiei fără nicio despăgubire din partea ţăranilor, libertăţi economice şi politice, învăţământ în limba română, etc.

Punctul 16 preciza că… „până când naţiunea română nu va fi naţiune constituită şi organizată cu vot deliberativ şi decisiv, reprezentată în camera legislativă…”.

În acelaşi timp, în „PETIŢIUNEA NAŢIONALĂ” nu era acceptată nicio dezbatere şi încercare de unire a Transilvaniei cu Ungaria. În calitate de PREFECT GENERAL, adică de conducător militar al revoluţiei româneşti, a fost numit tânărul avocat AVRAM IANCU.

https://www.buletindecarei.ro/2021/03/programul-revolutiei-romane-pasoptiste-eroii-avram-iancu-si-simion-barnutiu-2.html

Vă redăm în continuare câteva fragmente din poeziile revoluționarului Petofi Sandor.

„Căci doar maghiarul este stăpân în ţară”, declară el în poezia „Magyar Nép” (Poporul maghiar) din iunie 1848:

Doar maghiarul are aici drepturi de stăpân,
 Iar cei care vor să ni se urce în cap
Vor simţi pe capetele lor paşii noştri,
Înfingându-le pintenii în adâncul inimii…

Poezia „A nemzethez” (Către naţiune). Pe atunci, în august 1848, sârbii, românii şi croaţii ,se ridicaseră deja împotriva intenţiilor de hegemonie ale maghiarilor si  cele mai mari nenorociri ameninţau ţara şi popoarele.

Acolo stau fraţii nesinceri, răufăcătorii…
De i-ar ajunge sentinţa la moarte!
Chiar de-ar curge înmiit sângele,
Astfel ca pârâul însângerat din stradă
Să se reverse prin ferestre.
Căci ne scăpăm ușor de duşmani din afară
Dacă pe butucul călăului le stă capul” (…)

Despre libertatea lumii în legătură cu nemaghiarii...În septembrie 1848 se desfăşura deja lupta…
„Pe viaţă şi pe moarte” (Élet vagy halál):
Croaţi, germani, sârbi şi români,
Ce vă repeziţi cu toţii la Ungaria? (…)
Căci nu sunteţi decât corbi, nişte corbi scârboşi,
 Dar maghiarul încă nici vorbă să moară,
Doamne fereşte! Ba chiar cu sângele vostru
Va zugrăvi pe cer Dumnezeu purpuriul zorilor…
N-o să mai fie duşmani, când ultimul strop
De sânge va curge din blestematele voastre inimi…”

…..

comentarii

Raspunsuri

Lasati un comentariu