Noua Lege a educaţiei

• publicat la: 28 October 2010
Noua Lege a educaţiei

Premierul Emil Boc a susţinut, în plenul Parlamentului, proiectul legii educaţiei naţionale, promovat de Guvern prin angajarea răspunderii, afirmând că actul normativ va schimba “din temelii” sistemul educaţional românesc. 

El a prezentat prevederile proiectului de lege şi modul în care actul normativ ar urma să contribuie la dezvoltarea şi modernizarea sistemului educaţional. Parlamentarii opoziţiei au părăsit sala de plen, la scurt timp după începerea şedinţei programate pentru ca Guvernul să îşi asume răspunderea pe Legea educaţiei.

Proiectul Legii educaţiei pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament prevede că învăţământul general obligatoriu este de zece clase şi cuprinde învăţământul primar şi cel gimnazial. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.

Sistemul naţional de învaţământ preuniversitar cuprinde urmatoarele niveluri: educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare, învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV, învăţământul secundar, care cuprinde învaăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-IX, învăţământul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X-XII/XIII, cu urmatoarele filiere: teoretica, vocaţionala şi tehnologic, învăţământul profesional, cu o durată între 6 luni şi 2 ani, învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal.

Învăţământul liceal, vocaţional şi tehnologic, învăţământul profesional şi cel postliceal se organizează pentru specializări şi calificări stabilite de Ministerul Educaţiei, în conformitate cu Registrul Naţional al Calificărilor.

În proiectul de lege se prevede, de asemenea, că disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat şi abilitat în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educaţiei şi cultele religioase recunoscute oficial de stat.

La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui, pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină.

Proiectul de lege prevede şi acordarea unor cupoane de creşă. În actul normativ se arată că acestea vor fi acordate în scop educaţional, din bugetul de stat, prin Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Modalitatea de acordare a cupoanelor sociale se stabileşte prin norme metodologice elaborate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii.

La secţiunea referitoare la “învăţământul pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale” se prevede, între altele, că în cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română. Un alineat stabileşte că în învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor, disciplinele Istoria şi Geografia României se predau în aceste limbi, după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligaţia transcrierii şi a însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba română.

De asemenea, proiectul de lege prevede că părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru şcolarizarea elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu.

Părintele sau tutorele legal răspunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul şcolii cauzate de elev.

Actul normativ pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea mai prevede că “persoanele care ocupă o funcţie de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcţia de rector pe perioada îndeplinirii mandatului”.

De asemenea, este stipulat că “funcţia de rector este incompatibilă cu deţinerea de funcţii de conducere în cadrul unui partid politic, pe perioada exercitării mandatului”.

Legea urmează să intre în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

Prin excepţie, măsura introducerii clasei pregatitoare în învatamântul primar intră în vigoare începând cu anul scolar 2012 – 2013.

De asemenea, este prevăzut ca măsura introducerii clasei a IX-a în învăţământul gimnazial să intre în vigoare începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul scolar 2011-2012.

Examenul de bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile legii începând cu generaţia de elevi care începe clasa a IX-a în anul scolar 2012 -2013.

Admiterea la liceu se va desfăşura potrivit prevederilor legii începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012.

Măsura acordării a 500 de euro pentru educaţia permanentă a fiecărui nou-născut se aplică începând din 2013.

De asemenea, măsura privind introducarea costului standard per elev şi a principiului “finanţarea urmează elevul” urmează se aplice din 2012.

Senatele universitare sunt obligate ca, în termen de şase luni de la intrarea în vigoare a legii, să definitiveze noua Cartă universitară, regulamentele şi metodologiile de organizare şi funcţionare a universităţilor în conformitate cu noul act normativ.

mediafax

Lasati un comentariu