Care este adevăratul scop al anchetelor abuzive ale procurorilor

• publicat la: 19 August 2012
Care este adevăratul scop al anchetelor abuzive ale procurorilor

Procurorii care au luat cu asalt satele, nu caută să descopere în special fraude electorale, ci vor în realitate să elimine cât mai multe voturi valabil exprimate pe 29 iulie. O declaraţie a Elenei Udrea poate fi utilizată pentru apărarea celor anchetaţi aiurea.

Ce spune Parchetul General că urmăreşte…

De patru zile, procurorii Parchetelor teritoriale şi procurorii DNA au luat la „periat” localităţi din mediul rural, umblând din poartă în poartă interogând sătenii privind participarea la vot în ziua de 29 iulie. O acţiune fără precedent desfăşurată în forţă, brutal chiar am zice – similară acţiunilor Securităţii şi procurorilor din perioada 1949 – 1961.
Pe 16 august, Parchetul General emite un comunicat de presă în care precizează raţiunea anchetelor din teren. Redăm fragmentul cel mai important din comunicat:
„Verificările efectuate în aceste dosare au conturat mai multe tipologii de comitere a unor posibile fraude:
1. persoane care figurează că au votat atât pe listele electorale permanente cât și pe listele electorale suplimentare;
2. persoane care figurează că ar fi votat dar în realitate nu s-au prezentat la vot;
3. prezența pe listele electorale suplimentare a unor persoane cu date de identificare nereale;
4. prezența pe listele electorale suplimentare a aceleiași semnături în dreptul unui număr mare de persoane.”

…şi ce caută în realitate

Şefii Parchetelor şi şefii DNA lasă impresia că încearcă să descopere fraude electorale. Lucruile nu stau chiar aşa. Fraude, evident s-au înregistrat – punctele 1 şi 4 din comunicat – dar numărul acestora va fi redus. Eventual maxim 4 sau 5.000 de voturi multiple s-ar fi putut înregistra la referendumul din 29 iulie. Altceva îi „interesează” pe procurori. Concret, ei vor să demonstreze că un număr foarte mare de votanţi nu au votat în realitate.
Sintetizând, iată ce am aflat din declaraţiile mai multor săteni din localităţile călcate de procurori: Subiecţii au fost întrebaţi în primă instanţă dacă au votat. Majoritatea răspunsurilor: „da”. Pe unii i-au întrebat şi cu cine au votat, pe alţii nu. Pe unii i-au pus să jure pe biblie, pe alţii nu. Dar aproape toţi au semnat o declaraţie. De aici a început însă adevărata anchetă. În majoritatea cazurilor procurorii le-au spus celor pe care îi anchetau că semnătura de pe lista electorală nu seamănă cu semnătura dată pe declaraţie. De aici alte întrebări, alte intimidări etc.
Practic, procurorii trebuie să raporteze – bănuim că detaliat, pe fiecare secţie de votare – că „s-au înregistrat semnuri false”, şi astfel, în final urmează să apară un centralizator din care să reiasă că un număr foarte mare de voturi (ne este greu să estimăm până unde vor merge procurorii) sunt fictive. Se urmăreşte astfel să se acrediteze aşa-zisa „credibilă fraudă uriaşă”, să se scadă voturi, pentru ca imaginea lui Traian Băsescu, surclasat categoric pe 29 iulie, să fie cât de cât reparată. Invocarea voturilor fictive, reprezintă calea cea mai simplă pentru <> rezultatului din 29 iulie. În plus, nu presupune nici inculpări (doar in rem – adică autori necunoscuţi) care să fie infirmate în instanţele de judecată. Tocmai din această cauză au fost înserate în comunicatul Parchetului general punctele 2 şi 3.

„Mărturia” Elenei Udrea

Acţiunea procurorilor de a găsi „voturi fictive” prin prezentarea de „semnături false”, este una aberantă nu doar prin scopul urmărit, ci chiar prin natura ei. Explicăm de ce „chiar prin natura ei”. Este un lucru ştiut: 80% dintre oameni (nu ne referim doar la cei care au votat pe 29 iulie) nu semnează de două 100% la fel. Iar dacă ne referim la cei care au votat la referendum, sigur semnătura lor nu poate fi 100% identică cu altă semnătură. Pentru că într-un fel semnezi într-un dreptunghi mic al unei liste electorale şi altfel pe o coală de hârtie A4, care poate fi o cerere adresată unei autorităţi, o scrisoare sau o declaraţie dată în faţa organului de anchetă. Acest aspect este speculat de procurori.

Şi pentru a întări demonstraţia noastră, să ne amintim de un episod de acum doi ani care a vizat-o pe Elena Udrea. Fosta ministresă a fost acuzată în mai multe rânduri că semnătura ei (este vorba de semnăturile recunoscute de Elena Udrea) de pe diferite documente oficiale nu seamănă una cu alta. Ce a răspuns Elena Udrea: „Dacă vă prezint semnăturile mele, n-o să regăsiţi 50 la fel”. Chiar dacă poate fi considerat ca fiind exagerat, răspunsul Elenei Udrea trebuie luat în seamă. Pentru că, la urma urmei, este corect. Elena Udrea se încadrează în marea categorie a persoanelor care nu pot avea două semnături consecutive 100% identice. Şi, trebuie ţinut cont de încă un aspect: Elena Udrea este (totuşi) o persoană cu o anumită instrucţie, activează în mediul urban şi de semnat nu a semnat vreodată sub presiune. Iar dacă o astfel de persoană nu poate avea două semnături 100% identice, în nici un caz nu poţi cere unei persoane din mediul rural, mai ales dacă are şi o anumită vârstă să semneze la fel inclusiv în condiţii diferite.

Koveşi s-a pregătit din timp de „fraudarea referendumului”

Pe site-ului Ministerului Public se găseşte un comunicat de presă referitor la un ordin al Procurorului General, Laura Codruţa Kovesi din data de 26 iulie 2012. Iată ce se spune în ordinul respectiv (nepublicat în Monitorul Oficial!!!): „Având în vedere rezonanţa socială a indiciilor de comitere a unor infracţiuni în cadrul desfășurării referendumului privind demiterea Președintelui României (…)și alte infracțiuni săvârșite în legătură cu desfășurarea referendumului, pentru a asigura soluționarea cu celeritate și în mod unitar a acestor cauze, Procurorul General al Parchetului de pe lângă ÎCCJ a dispus măsuri la nivelul unităților de parchet competente din punct de vedere material și teritorial pentru exercitarea supravegherii cercetărilor de către lucrătorii de poliție judiciară. Având în vedere că, pentru toate aceste infracțiuni legea dispune că acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu (…) cauzele menționate vor fi înregistrate și soluționate la unitatea de parchet competentă din punct de vedere material și teritorial, iar la nivelul fiecărui parchet de pe lângă curte de apel va fi desemnat un procuror care va verifica modul în care se efectuează cercetările…”
Ce concluzii putem trage de pe urma acestui ordin: în primul rând că Laura Codruţa Kovesi avea deja indicii că vor fi fraude la referendum. Şi, drept urmare, i-a pus pe procurori în stare de alertă, sau, cum se mai spune în popor, au stat cu toţii cu arma la picior. Cine citeşte însă printre rânduri, îşi poate da seama care a fost scopul ordinului: să justifice acţiunile din aceste zile. Pentru confirmarea „indiciilor” existente încă din 26 iulie. Ţinând cont de derularea evenimentelor începând cu ziua referendumului, acest ordin reprezintă într-un fel un plan B pentru revenirea lui Traian Băsescu la Cotroceni.

Un ordin în premieră care a dat undă verde abuzurilor

Ordinul Procurorului General a trecut relativ neobservat, în vâltoarea evenimentelor din ultimele zile de campanie electorală. Site-ul Ministerului Public nu este unul frecvent vizitat şi doar Agerpres l-a publicat şi doar una sau două publicaţii l-au preluat. Un lucru este cert, mediile de informare care de regulă primesc transcripturi de interceptări ale telefoanelor, rechizitorii sau alte documente care îi vizează pe adversarii lui Traian Băsescu au tăcut mâlc. Dar altceva mai este relevant vis-a-vis de acest ordin. El reprezintă o premieră în materie electorală. Nu am găsit un ordin similar, nici în 2007, când am avut un referendum de suspendare al preşedintelui în primăvară şi în toamnă, în paralel, alegeri europarlamentare şi un referendum, nici în 2008 cu ocazia alegerilor locale şi a celor parlamentare şi nici în noiembrie/decembrie 2009, când am avut crucialele alegeri prezidenţiale (pe 22 noiembrie în paralel cu două referendumuri).

Foarte important este faptul că prin ordinul respectiv, s-a dat undă verde încălcării legislaţiei şi comiterii abuzurilor….cotidianul.ro

Lasati un comentariu