Arhiva de Folclor – O bibliotecă a culturii tradiţionale

• publicat la: 27 June 2014
Arhiva de Folclor –  O bibliotecă a culturii tradiţionale

De aproape un sfert de veac, Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române” din Cluj-Napoca şi-a redobândit autonomia funcţională în cadrul vechii reţele de cercetare a celui mai înalt for ştiinţific şi cultural al ţării. După întemeierea sa în 1930 şi până în 1948, vechea Arhivă de Folclor a Academiei Române, condusă de Ion Muşlea, devenise „postul înaintat” al studiilor etnologice complexe din România, cum s-a exprimat, la un moment dat un mare preşedinte al Academiei Române, Ion Bianu. Aici s-au realizat până la etatizarea Academiei Române cele mai ample investigaţii pe bază de chestionare şi primele cercetări monografice prin stipendianţi, s-a alcătuit cea mai mare colecţie naţională de manuscrise şi de materiale etnografico-folclorice rezultate din anchetele directe în 33 de microzone studiate de colaboratorii Arhivei. Aici s-au pus bazele Bibliografiei generale a etnografiei şi folclorului românesc, s-a publicat Anuarul Arhivei de Folclor, între 1932-1945, în şapte tomuri. Recunoaşterea meritelor institutului clujean au venit la timp. După Constantin Brăiloiu, Ion Muşlea a devenit, în mai 1947, membru corespondent al Academiei Române şi principal colaborator al lui Dumitru Caracostea în proiectul naţional major: Corpus Carminum Romaniae.

După înfiinţarea, în 1949, a unei secţii clujene a Institutului de Folclor Bucureşti, o structură paralelă cu vechea Arhivă, abia în 1964 Ion Muşlea a fost pe deplin „reabilitat” şi a fost numit în fruntea Secţiei de Etnografie şi Folclor a Filialei Cluj a Academiei Române. Din acel an şi până astăzi, prin urmaşii săi, Dumitru Pop, Ion Taloş şi Ion Cuceu,  şi prin munca unor colective harnice şi devotate, zestrea patrimonială a Arhivei clujene a crescut de câteva zeci de ori, ajungându-se la un fond de peste 750. 000 documente, al doilea ca importanţă din România şi printre cele mai mari din întreaga Europă.

După 1980, Institutul a editat seria a II-a a Anuarului Arhivei de Folclor, până în 1985 sub redacţia lui Ion Taloş, apoi, între 1985-1996 sub redacţia subsemnatului, atrăgând în paginile sale, contribuţiile celor mai prestigioşi cercetători ai culturii noastre tradiţionale, dar şi ale unor etnologi şi antropologi din străinătate.

Încă de prin anii ’80 ai veacului trecut, institutul clujean organizează periodic, uneori chiar anual, ample manifestări ştiinţifice dedicate celor mai noi şi mai interesante problematici ale ştiinţelor etnologice şi antropologice, europene şi româneşti, militând în favoarea înnoirilor teoretico-metodologice, a consolidării studiilor deschise, interdisciplinare şi multidisciplinare a culturii tradiţionale, a studierii comparative a acestora şi, nu în ultimul rând, a afirmării tradiţiei istorice a şcolilor clujene de profil.

Cele mai numeroase conferinţe, sesiuni de comunicări sau simpozioane s-au desfăşurat în cadrul Zilelor Academice Clujene, la început anuale, apoi organizate la doi ani, urmate de publicarea lucrărilor, fie în tomurile seriei a II-a a Anuarului Arhivei de Folclor (1980-1996), însumând 3372 pagini, fie în volume colective distincte. Aceste volume, totalizând peste 4000 de pagini, au impus Arhiva ca institut de prestigiu în ţară. Astfel, au apărut: Alternative antropologice şi etnologice (Cluj-Napoca, Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, 2007, 374 p.); Etnologia românească astăzi (Cluj-Napoca, Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, 2009, 537 p.); Romania Occidentalis – Romania Orientalis. Festschrift für Professor Ion Taloş (Editura Mega, 2009, 704 p.); Spiritualitate şi cultură europeană. Volum omagial dedicat Profesorului Ladislau Gyémant (Cluj-Napoca, Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, 2010, 409 p.); Metode şi instrumente de cercetare etnologică. Stadiul actual şi perspectivele de valorificare. Studii închinate memoriei savanţilor Ion Muşlea şi Ovidiu Bârlea (Cluj-Napoca, Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, 2011, 663 p.); 90 de ani de cercetări etnologice la Cluj. 1922-2012 (Cluj-Napoca, Editura Mega, 628 p.); Mentori şi discipoli. 85 de ani de la naşterea Profesorului Dumitru Pop 1927-2006 (Cluj-Napoca, Editura Mega şi Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, 2012, 741 p.).

O preocupare statornică a colectivului clujean de etnologi şi folclorişti a fost publicarea seriei de monografii zonale, unele realizate de specialiştii din perioada interbelică stipendiaţi anual de Academia Română pentru investigaţiile de teren, altele reprezentând cercetări colective, precum Arta populară din Valea Jiului (1963); Ţara Bârsei (1972, 1974, 1984); Bistriţa-Năsăud (1977); Folclor muzical maghiar din Sălaj (1979); Vechi obiceiuri agrare româneşti (1988);  Valea Gurghiului. Monografie etnologică (2008); Monografia etnologică a judeţului Cluj (2010-2011).

În seria de monografii, temă prioritară în  programul Academiei,  au mai apărut până acum 15 volume datorate lui George Vâlsan, George Giuglea, Ion Muşlea, Emil Petrovici, Valer Butură, Mozes Gaster, Petre Ştefănucă ş.a., dar şi lucrări rezultate din anchete de teren recente.

Dar cele mai însemnate progrese s-au înregistrat la institutul clujean în domeniul construcţiei instrumentelor de cercetare, unde două generaţii de urmaşi au continuat cu perseverenţă direcţia deschisă de Ion Muşlea prin tipologizarea uriaşei informaţii etnologice păstrate în Arhiva de Folclor a Academiei Române.

Corpusurile de arhivă edificate de-a lungul celor opt decenii şi jumătate stau azi la îndemâna savanţilor români şi străini: Dicţionarul tipologic al cimiliturilor, Dicţionarul tezaur al  proverbelor, Corpusul ritualurilor agrare româneşti, Corpusul cântecelor militare, Corpusul tipologic al basmelor  animaliere. Discipoluul credincios al lui Ion Muşlea, cercetătorul octogenar Ion Taloş, a reuşit să realizeze şi să publice patru mari lucrări consacrate unor teme fundamantale ale foclorului românesc Meşterul Manole ( 1973, 1997), Mitologia populară românească (2001),  Cununia fraţilor şi Nunta Soarelui (2004), Omul şi leul (2013), oferind tot atâtea modele de studiere monografică şi alcătuire a unor veritabile corpusuri de texte. Etnomuzicologul Ştefan Almasi, coleg de generaţie cu Ion Taloş, s-a remarcat  prin exemplare cercetări zonale în Sălaj şi în zona Târnavelor, precum şi prin modele de tipologizare a melodiilor româneşti şi maghiare.

  Prof. univ. dr. Ion Cuceu

Lasati un comentariu