Pagina principala / Opinii / Un menestrel la curtea unui datornic atestat

Un menestrel la curtea unui datornic atestat

Un menestrel cărunt , cu lira fleşcăită de contactul îndelung  al buzelor umede  în  preajma stăpânilor de la curţile la care a împins intrarea, a ajuns pe meleaguri careiene. Nu ştim dacă  de adevăratelea sau doar aievea dar ştim că  personalitatea baronului local, renumit pentru datoriile sale uriaşe pentru care are şi reţinere pe salariu de grof, l-a dat pe spatele şi aşa firav . Temenelele tipic otomane şi mai apoi ceauşiste de tip activist de partid l-au  încercat adânc, mult prea adânc în străfunduri pentru a mai ajunge  măcar  la primul nivel  al raţiunii.

Extaziat în faţa atâtor   datorii şi munţi de bani accesaţi de stăpân prin credite pentru un scop dar folosiţi în alt scop, fără ca braţul legii să îl fi atins vreodată, s-a prosternat de-a dreptul  de-a lungul preşului din anticameră.  Râuri de bale au evadat din orificiul  superior al menestrelului la vederea atâtor posibilităţi financiare de înavuţire fără a da socoteală …Curţii de conturi sau măcar instituţiilor financiare  prea ocupate cu verificarea numărului legăturilor de morcovi din piaţă şi a hainelor second de pe tarabe.

Vocea penetrantă a tizului său, cu o rezonanţă de amplitudine remarcabilă în ce priveştre acţiunile de tip mafiot, a făcut să tacă pe veci vocea raţiunii şi a îngropat orice  urmă de interes pentru pălmaşii urbei careiene, cei care  sporesc averea  baronului mult adulat.

Baronul descins de pe meleaguri  moruşene  este una dintre apariţiile malefice ale ultimului veac, ce pune în valoare  atitudinea tipic mafiotă şi de asupritor, spune lucrurilor pe nume: Cine nu e cu mine e împotriva mea.

Fără ascunzişuri, susţine îngrădirea  libertăţii de exprimare, de dialog doar prin scrisorele  fade şi departe de realitatea înconjurătoare,  într-o lume tot mai divizată şi îngrădită de cei asemeni lui.

Cu ultimele zbateri, coardele lirei  umezite sunt abţiguite până la disperarea de a convinge plătitorii de dări de adevărul suprem impus de stăpân. Vorbele lui înduioşează până la greaţă  în intenţia sa de a dicta  adevărurile stăpânirii locale.

Îl cunosc de mult timp şi pot afirma şi eu un adevăr. De-a dreptul emoţionant enunţul pentru un menestrel cărunt lipsit de orice urmă de cunoştinţă a realităţilor curţilor careiene. Nivelul de trai mult trâmbiţat al populaţiei se reflectă în sumele plătite ca ajutoare sociale, ca ajutoare de handicap sau prin cocoşarea service-urilor auto cu comenzi, urmare a străbaterii  arterelor  locale de orice fel.

Câtă  incoerenţă la acest menestrel albit de truda aburirii conştiinţei maselor. Câtă ură faţă de localnici şi faţă de frumoasele meleaguri. Cu câtă iresponsabilitate şi osârdie de menestrel tratează subiecte cu depărtare astronomică de umila sa pricepere. Să vorbeşti de casa, de curtea , de ronduri de flori şi gardul  unuia care nu le deţine  e ca şi cum ai vorbi de funie în casa spânzuratului.

Câtă lipsa de profesionalism pentru bietul menestrel avar dar dornic de înavuţire rapidă.  Să  omită  o simplă aruncare cu privirea pe foaia de avere a împricinatului pentru a constata că de fapt nu are nici măcar o casă a lui unde să pună capul şi  stă la mila  unui nepot. Sau o altă mică privire pe altă filă financiară care  arată negru pe alb împovărarea cu datorii la visterie, datorii ce le poartă în spate de 8 ani de zile.

Dâra de lumină se chinuie să iasă la suprafaţă după îngroparea ei în dejecţiile pestilenţiale deversate la ceas de rătăcire.

O imersiune în meandrele alunecoase ale propriei tinereţi ,scursă – inevitabil – în anii  erei Ceaușescu, ar aduce poate la  suprafaţă câte o răbufnire a …măcar senzaţiei realităţii.

Somnul raţiunii naşte menestreli grizonaţi dar nu va trece mult timp şi lumina va străpunge  cetatea întunericului unde localnicii au fost scufundaţi şi ţinuţi cu ajutorul  culegătorilor de resturi de la masa stăpânilor. O  normalitate  aşteptată cu speranţă de toţi truditorii  se va instala şi peste curţile careiene atât de greu încercate în ultimii 20 de ani. Nu poţi îngropa la infinit adevărul.

În locul menestrelilor  gârboviţi  de dîra banilor  se vor auzi din nou glasurile tinerilor şi murmurul părinţilor şi bunicilor fericiţi de reîntregirea familiilor.

Orice asemănare cu personaje reale este absolut întâmplătoare.

 

Învierea Speranţei

comentarii