Personalităţi careiene. 133 de ani de la naşterea Prelatului Papal Ludovic Vida
La data de 13 octombrie se împlinesc 133 de ani de la naşterea Prelatului Papal, careianul LUDOVIC VIDA, care l-a avut ca dascăl pe George Pteancu, unul dintre iluştrii dascăli careieni.
În anul 1912, aşa cum reiese din documentele vremii a fost primul conducător al Societăţii de Lectură ’’Sf. Ioan Gură de Aur’’ a Seminarului de la Oradea. Această societate avea drept scop promovarea şi cultivarea limbii române şi a tradiţiilor naţionale şi desigur studiul intens al obiectelor din domeniul religiei.
Canonicul Ludovic Vida, pe atunci tânăr preot la Oradea, a pregătit statutele Societăţii de Lectură, şi a iniţat şedinta de constituire, ţinută în ziua de 3 noiembrie 1913. Odată cu reorganizarea, în 1930, a eparhiilor Bisericii Române Unite cu Roma, preotul şi protopopul Ludovic Vida este repartizat la nou înfiinţata eparhie a Maramureşului, unde devine canonic şi apoi vicar general. Convingerile sale religioase, acelea de a nu trăda, de a nu accepta trecerea la altă religie, l-au costat ani grei de închisoare. A fost arestat împreună cu episcopul său, dr. Alexandru Rusu, la data de 29 octombrie 1948. După eliberarea din închisoare, în anul 1964 şi-a reluat legăturile cu episcopul dr. Ioan Dragomir, noul episcop al Maramureşului,prin părintele Alexandru Săsăran aşa cum mărturisesc documentele vremii.
A fost pentru câţiva ani profesor la Liceul „Vasile Lucaciu. În perioada cât a activat la Carei, ca profesor, în paralel a fost redactor responsabil la gazeta cultural-informativă „Neamul nostru”.
Alături de un grup de iniţiativă, format din importante personalităţi ale Careiului acelor vremuri (notarul Emil Coconeţi, pr.-prof Ioan Cheri, dir.înv. Gheorghe Pteancu, prof. Augustin Ossian, prof. Leontin Ghergariu ), va înfiinţa prima librărie şi tipografie românească din Carei.
Trecut prin închisorile comuniste, fiind condamnat de două ori, ultima dată la 10 ani de muncă silnică, se va stinge din viaţă la puţin timp după a doua eliberare, la 11 decembrie 1968.
Şematismul Veneratului Cler al Eparhiei Greco-Catolice Române a Maramureşului, pe anul 1936, la pagina 13 consemnează următoarele despre canonicul Ludovic Vida:
Capitlu Bisericii Catedrale a Eparhiei Maramureşului
Canonic eclesiarh, sau custode
Rvmul LUDOVIC VIDA, vicar general substituit, asesor şi fisc consistorial, asesor al Serviciului de conturi diecezan şi al Tribunalului matrimonial de II instanţă, preşedinte al Reuniunii diecezane de misiuni, asistent al AGRU-ului diecezan, curator al bisericii catedrale, asesor al Consistorului episcopesc de Oradea, comisar episcopesc al pelerinajelor eparhiale, delegat eparhial în comitetul central al ‘’Federaţiunii Reuniunilor mariane’’, camerar papal.
Vida Ludovic
Locul şi data naşterii:…..Carei, 13. X.1885
Starea civilă:………………celib
Data hirotonirii:…………1911
Calitatea avută în 1948: canonic, vicar-general la Baia Mare
Condamnat:……………..Da, 10 ani, în 14. II. 1957 de Tribunalul Militar Oradea
Arestat prima dată în 29. X. 1948, a doua oară în 14. VIII. 1956
Perioade de detenţie:…29. X. 1948 – 1955, 1957-1964
Locuri de detenţie:…….Mănăstirea Ortodoxă Neamţ, Sighet, Gherla, D.O (Domiciliu Obligatoriu) Valea Călmăţui – Brăila.
Veşnică recunoştinţă pentru jertfa sa!
Buletin de Carei
comentarii
de Ady Endre la 31 octombrie 2018 - 04:57
Szép Rómám alszik s én virrasztok,
A büszke Nérót temetem.
Fiúk, új leányt és új poétát
Hozzatok ide nekem.
======================
Róma aludjék: ifju Cézár
Jöjjön utánam, akarom.
Érjen más által diadalmat
A csókom és a dalom.
(Emke kavezo,Nagyvarad)