Pagina principala / Eveniment, Stirea Zilei / Sfântul Prooroc Ilie

Sfântul Prooroc Ilie

In fiecare  douazeci ale  lunii iulie, Biserica prăznuieste suirea la cer a Sf.Prooroc Ilie Tesviteanul,considerat in credinţa populară ocrotitorul recoltelor,aducător de ploi,stăpânul fulgerelor şi tunetelor.

20 iulie este motiv de sărbătoare şi bucurie pentru miile de români care ii poartă numele,serbându-şi la această dată ziua onomastică.

Sfântul Ilie era fiul unui preot al Legii vechi, care locuia în cetatea Tesve, din Galaad (Israel), situată dincolo de Iordan. De aici avem şi numele prorocului – Ilie Tesviteanul.

Potrivit tradiţiei, Sovac, tatăl lui Ilie, a văzut oameni îmbrăcaţi în veşminte albe care îl înveleau pe Ilie în haine de foc şi îi dădeau să mănânce o flacără. Preoţii templului din Ierusalim au interpretat vedenia astfel: Ilie a fost ales de Dumnezeu pentru slujirea profetică.

Sfântul Ilie, Înaintemergător al Mântuitorului

Din cartea a IV Regi, capitolul doi, aflăm că prorocul Ilie după ce a lăsat ca urmaş pe Elisei, a fost luat de un car de foc şi înălţat la cer, fără a trece prin moarte. O parte din comentatorii acestui text, susţin că Ilie a fost luat cu trupul la cer ca răspuns la modul în care el a vieţuit. Alţi comentatori afirmă că scopul pentru care Ilie a fost ridicat cu trupul la cer, este acela că el va reveni la sfârşitul lumii, ca un al doilea Înaintemergator al Mântuitorului, pentru a vesti a doua venire a lui Hristos spre a judeca neamul omenesc.

O legendă despre Sfântul Ilie

Se spune că , de mic copil , Sfântul Ilie nu putea nici merge, nici vorbi.Tot ce făcea era să stea lângă vatră , încălzindu-se la căldura acesteia.Într-o bună zi , un înger a apărut în faţa viitorului Sfânt Ilie şi i-a zis :”Du-te la naşul tău şi ai să vezi că iapa i-a fătat un mânz.Cere-i să ţi-l vândă şi el ţi-l va da pe degeaba.”

Apoi , îngerul i-a spus : „Eşti tu destul de puternic , Ilie , să faci această ispravă ?” Ilie i-a răspuns ” Apoi , eu sunt atat de puternic încât as putea lua toată lumea îintr-o mână şi să o învârt ca pe o râşniţă”.Laudele astea nu au fost pe placul îngerului , aşa că acesta i-a răpit din puteri şi l-a făcut olog.

Ilie a făcut aşa cum i-a zis îngerul, dar , mai întâi, s-a asigurat că părinţii nu îi vor lua urma , aşezând o apă mare între el şi ei .După ce i-a fost dat mânzul aşa cum i s-a prezis , l-a adus acasă şi abia apoi şi-a chemat mama şi tatăl.La început, părinţii nu şi-au dat seama cine este , întrucât nu il auziseră nicicând vorbind până atunci… După o vreme , îngerii au venit la Ilie şi i-au adus o căruţă .El a pus hamurile mânzului la acel car şi a zburat cu el spre ceruri.Din această cauză Sfantul Ilie merge cu căruţa, căci este şchiop , şi diavolul sta cu frica în sân când aude de el , pentru că ştie că nu are cum scăpa de fulgerul Sfântului Ilie.Oriunde se ascunde dracul , în spatele unui copac , a unei vite sau a unui om , fulgerul slobozit de Sfântul Ilie îl doboară , chiar dacă trebuie să sfârtece şi acel copac , acea vită ori acel om.

Obiceiuri de Sfântul Ilie
De Sfântul Ilie fetele cunoşteau cu cine se vor mărita

In ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă şi se tăvăleau prin cultură. Dacă noaptea visau cânepă verde, era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri. In cazul în care visau cânepă uscată, în popor se spunea că vor avea parte de soţi bătrâni.

Plantele de leac erau culese în ziua cinstirii Sfântului Ilie

In dimineaţa zilei în care era cinstit Sfântul Ilie, oamenii culegeau plante de leac, în special busuiocul. Această plantă era dusă la biserică, binecuvantată şi arsă. Cenuşa rezultată era folosită în scopuri terapeutice, mai ales atunci când copiii lor făceau bube în gură.

Nu era voie să se consume mere până la Sfântul Ilie

Nu era voie să se consume mere până la 20 iulie şi nu se îngăduia ca aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu bate grindina. In ziua Sfântului Ilie, femeile chemau copiii străini sub un măr, îl scuturau şi dădeau de pomană mere. Se credea că aşa se vor veseli morţii.

Sfântul Ilie – patronul apicultorilor

In această zi, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, activitate cunoscută sub denumirea de „retezatul stupilor”. Recoltarea mierii se făcea numai de către bărbaţi, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, ajutaţi de către un copil. Retezatul nu se făcea dacă sărbătoarea cădea luni, miercuri, vineri sau duminică. După recoltarea mierii, erau invitaţi vecinii să guste din mierea cea nouă şi să bea ţuică îndulcită cu miere. Era nevoie de mare atenţie, ca printre cei chemaţi să nu fie cineva care ştie să facă vrăji. Dacă erau prezente la această masă festivă astfel de persoane, apicultorii erau lipsiţi de belşug.

De Sfântul Ilie se organizau şi celebrele târguri de fete

De Sfantul Ilie se organizau iarmaroace şi bâlciuri, unele păstrate până în zilele noastre. Pentru ţinutul sucevean este demn de amintit renumitul bâlci de la Fălticeni, bâlci care, din anul 1814, în urma hrisovului lui Scarlat Voda Calimach, era al doilea ca marime din Europa, după cel de la Leipzig. Tot în această zi se organizau şi celebrele târguri de fete, la care veneau tinerii să se cunoască în vederea căsătoriei.

La acest sfârşit de săptămâna sunt aşteptaţi mii de oameni la Târgul de Fete de pe Muntele Găina. Este cea mai cunoscută şi cea mai veche manifestare populară din Transilvania. Acest eveniment se desfaşoară la o altitudine de aproape 1.470 de metri, pe un platou situat la intretăierea judeţelor Alba, Arad şi Hunedoara. Târgul de fete de aici este atestat documentar din anul 1816.